Strategia de dezvoltare a comunei Tudora

Download (PDF, 1.41MB)

PDF AICI

Strategia de dezvoltare locală
Strategia de dezvoltare durabil
comunei Tudora, jud. Boto
trategia 2014-2020, comuna Tudora, județul Botoș
tegia Botoşani
2014-2020
1
țul Botoșani
durabilă a
şani
2
Strategia de dezvoltare locală 2014-2020, comuna Tudora, județul Botoșani
Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Tudora, județul
Botoşani2014-2020
Cuprins
Introducere
1.Consideraţii generale…………………………………………………………………………………………5
2.Elaborarea strategiei de dezvoltare locală a comunei Tudora……………………………..6
3.Cadrul conceptual al strategiei…………………………………………………………………………..7
CAPITOLUL 1
Principii şi cadrul normativ al dezvoltării locale……………………………………………………..11
CAPITOLUL 2
Prezentarea generală a comunei Tudora
2.1.Localizare…………………………………………………………………………………………………….16
2.2.Resursele naturale………………………………………………………………………………………..17
2.3.Istoricul comunei Tudora……………………………………………………………………………..26
2.4.Populaţia……………………………………………………………………………………………………..27
2.5.Resurse create de om……………………………………………………………………………………28
2.6.Percepţia asupra comunei Tudora………………………………………………………………..30
CAPITOLUL 3
Analiza SWOT a comunei Tudora şi obiectivele strategice……………………………………36
CAPITOLUL 4
Domeniile dezvoltării comunei Tudora, obiectivele şi proiectele specifice
4.1.Economia locală…………………………………………………………………………………………41
4.1.1.Agricultura…………………………………………………………………………………..41
3
Strategia de dezvoltare locală 2014-2020, comuna Tudora, județul Botoșani
4.1.1.1 Prezentare generală…………………………………………………………..41
4.1.1.2 Analiza SWOT………………………………………………………………….45
4.1.1.3 Obiective pentru domeniul agricultură………………………………46
4.1.1.4 Fişe de proiect…………………………………………………………………..48
4.1.2.Industria………………………………………………………………………………………..52
4.1.2.1.Prezentare generală…………………………………………………………..52
4.1.2.2.Analiza SWOT………………………………………………………………….53
4.1.2.3. Obiective pentru domeniul industrie…………………………………54
4.1.2.4 Fişe de proiect…………………………………………………………………..55
4.2.Mediu…………………………………………………………………………………………………………60
4.2.1.Prezentare generală……………………………………………………………………….60
4.2.2.Analiză SWOT………………………………………………………………………………62
4.2.3.Obiective pentru domeniul mediu…………………………………………………..63
4.2.4.Fişe de proiecte………………………………………………………………………………63
4.3.Dezvoltare socială………………………………………………………………………………………71
4.3.1.Prezentare generală………………………………………………………………………71
4.3.2. Analiză SWOT…………………………………………………………………………….72
4.3.3 Obiective pentru domeniul dezvoltare socială………………………………..73
4.3.4.Fişe de proiect………………………………………………………………………………73
4.4.Amenajarea teritoriului şi infrastructura de transport…………………………………76
4.4.1.Prezentare generală…………………………………………………………………….76
4.4.2.Analiză SWOT……………………………………………………………………………76
4
Strategia de dezvoltare locală 2014-2020, comuna Tudora, județul Botoșani
4.4.3.Obiective pentru domeniul amenajarea teritoriului şi infrastructura de
transport………………………………………………………………………………………………………77
4.4.4.Fişe de proiect………………………………………………………………………………..77
4.5.Administraţia publică locală………………………………………………………………………85
4.5.1.Prezentare generală……………………………………………………………………….85
4.5.2.Analiză SWOT………………………………………………………………………………90
4.5.3.Obiective pentru domeniul administraţie publică locală………………….91
4.5.4.Fişe de proiect……………………………………………………………………………….91
4.6.Educaţie şi formare…………………………………………………………………………………..94
4.6.1.Prezentare generală……………………………………………………………………..94
4.6.2.Analiză SWOT…………………………………………………………………………….94
4.6.3.Obiective pentru domeniul educaţie şi formare…………………………….95
4.6.4.Fişe de proiect……………………………………………………………………………..95
4.7.Cultură, sport şi agrement……………………………………………………………………….102
4.7.1.Prezentare generală……………………………………………………………………102
4.7.2.Analiză SWOT…………………………………………………………………………..102
4.7.3. Obiective pentru domeniul cultură, sport şi agrement………………..103
4.7.4.Fişe de proiect……………………………………………………………………………103
5
Strategia de dezvoltare locală 2014-2020, comuna Tudora, județul Botoșani
Introducere
1. Consideraţii generale
Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Tudora urmăreşte o mai bună
planificare aresurselor în vederea atingerii obiectivelor propuse astfel încât să crească
bunăstarea şi calitateavieţii locuitorilor din comună.
Strategia de dezvoltare a comunei Tudora are drept scop valorificarea potenţialului
localşi zonal, oportunităţile şi realele disponibilităţi pentru dezvoltare, inclusiv crearea unui
mediu deafaceri stimulativ şi competitiv, menit să atragă în continuare investiţii
importante.
Pentru implementarea acestei strategii, autoritatea publică locală necesită întărirea
capacităţii instituţionale la toate nivelele. Acest demers presupune atragerea de resurse
financiarenecesare procesului de instruire pentru creşterea nivelului de pregătire şi de
specializare apersonalui.
Scopul proiectului îl reprezintă consolidarea proceselor de luare a deciziilor
înadministraţia publică din comuna Tudora.
Strategia de dezvoltare locală a comunei stabileşte cadrul în care se va
realizadezvoltarea comunei în vederea îmbunătăţirii calităţii vieţii locuitorilor. Acest cadru
vizează atâtinteresul public dar şi cel privat prin menţinerea şi îmbunătăţirea elementelor
de ordin economic,social şi de mediu, esenţiale pentru prosperitatea pe termen lung a
cetăţenilor şi a societăţilorcomerciale.
Strategia este un instrument care în viitor, va orienta şi integra eforturile de
dezvoltarelocală ale întregii comunităţi. Dată fiind perioada extinsă de timp la care se
referăprezentul document, sepropune o prioritizare a direcţiilor de acţiune şi a investiţiilor
cu impact semnificativ asupradezvoltării economice şi sociale, din surse interne (buget
local, parteneriate public-privat) sauexterne (buget de stat, fonduri structurale, credite
externe, etc.), în scopul asigurării condiţiilor debază (infrastructura, protecţia mediului
înconjurător, servicii comunitare şi de gospodăriecomunală) pe care să se dezvolte comuna
în viitor.
6
Strategia de dezvoltare locală 2014-2020, comuna Tudora, județul Botoșani
2. Elaborarea strategiei de dezvoltare locală a comunei Tudora
În elaborarea strategiei s-a pornit de la elementele specifice comunei Tudora: datele
economice, demografice, infrastructura, mediu, amenajarea teritoriului, distribuţia
serviciiloretc., precum şi de la o evaluare realistă a modului în care comunitatea locală
doreşte să evolueze.Au fost integrate elemente strategice care respectă, ţin cont şi
integrează elemente dinprogramele judeţene, regionale, sectoriale şi naţionale, precum şi
angajamentele asumate deRomânia în negocierile cu Uniunea Europeană.
Strategia a fost elaborată cu contribuţia comunităţii, a angajaţilor din instituţiile
publicelocale, a agenţilor economici, a instituţiilor şi a organizaţiilor locale.
Aşadar, din punct de vedere metodologic, strategia are la bazăşi se fundamentează
peurmătoarele instrumente şi proceduri de lucru:
 analiză de conţinut;
 analiză de date statistice din surse organizate;.
 analiza SWOT;
 analiza şi interpretarea unor studii, rapoarte, cercetări, strategii şi norme locale,
judeţene,
 regionale, naţionale şi europene.
Strategia de dezvoltare locală identifică o viziune clară şi cuprinzătoare asupra
viitorului, modul în care doreşte comunitatea să devină la finele perioadei de planificare şi
stabileşteobiectivele prin care se va realiza această viziune. Principiileşi căile de acţiune
pentru atingereaobiectivelor sunt astfel structurate încăt să permită actorilor,
organizaţiilorşi cetăţenilorparticipanţi la punerea în aplicare, să îşi coordoneze eforturile şi
să colaboreze în beneficiulîntregii comunităţi, cu utilizarea tuturor resurselor, cunoştinţelor
şi voinţei locale. Elementul deimplementare a strategiei este reprezentat de setul de
proiecte care descrie recomandări,planificări în timp, resurse şi paşi necesari, precum şi o
serie de indicatori care faciliteazămăsurarea progresului în implementarea strategiei. Un
sistem de monitorizare şi revizuireperiodică permite adaptarea strategiei la noile stări de
fapt ale comunei, instalate în urmaimplementarii acţiunilor, precum şi înglobarea de noi
prevederi legislative sau modificări alestrategiilor naţionale.
Pentru o punere în practică adecvată a strategiei, trebuie respectate următoarele
condiţii:
7
Strategia de dezvoltare locală 2014-2020, comuna Tudora, județul Botoșani
 acordul şi susţinerea din partea consiliului local şi a comunităţii;
 susţinerea din partea sectorului privat, îndeosebi a componenţei economice;
 informarea permanentă a comunităţii cu privire la progresul punerii în aplicare;
 monitorizarea permanentă stadiului atingerii obiectivelor propuse.
Noua abordare, prin intermediul strategiei, permite administraţiei publice şi
celorlalţiactori locali (cetăţeni, societăţi comerciale etc.) să îşi planifice acţiunile,
dezvoltarea şi afacerile,astfel încât să răspundă nevoilor locale şi să valorifice
oportunităţile de dezvoltare identificate destrategie. Mai mult, urmărind realizarea la nivel
de comunitate a unor obiective strategiceagreate în comun, permite corelarea eforturilor de
investiţie astfel încât rezultatele acţiunilor individuale să fie maximizate prin punerea în
comun a resurselor şi cunoştinţelor, prin eliminarea intervenţiilor redundante.
Pentru a asigura eficienţa eforturilor de elaborare a strategiei, s-a optat pentru
ometodologie precisă, care a inclus elemente importante de implicare directă a comunităţii
locale,prin solicitarea de puncte de vedere, chestionare, interviuri, plecând de la premizele
căreprezentanţii şi liderii locali au interesul, bazele şi cunoştinţele necesare pentru a
reprezentadiversele interese locale.
3. Cadrul conceptual al strategiei
În elaborarea strategiei s-a pornit de la ideea că astăzi, guvernarea implică o
filosofieaparte, care urmăreşte să transforme cetăţeanul într-un actor important al
dezvoltăriiteritoriului. Statul este văzut drept un „ecosistem cu o pluralitate de dimensiuni
– socială, demediu, urbanistică, economică, politică, culturală etc. şi o pluralitate de actori,
careinteracţionează”.De asemenea, s-au avut în vedere, multiplele sensuri ale guvernării, în
vederea integrăriiobiectivelor diferitelor paliere. Se poate vorbi de o „guvernare mondială”
strâns legată deprocesele de mondializare şi globalizare, sau de o „guvernare europeană”
care are în vederereforma instituţiilor europene şi relaţiile colectivităţilor locale cu aceste
instituţii. Se poate vorbi,de asemenea, de o „guvernare locală” pentru a defini practicile
teritoriale ce urmărescdezvoltarea endogenă şi exogenă şi mobilizarea actorilor dezvoltării
locale în acord cu politicilestatale sau europene.
Dezvoltarea locală reprezintă procesul de dezvoltare, în principal economică, întroanumită
regiune sau unitate administrativ-teritorială, care determină o creştere a calităţii
8
Strategia de dezvoltare locală 2014-2020, comuna Tudora, județul Botoșani
vieţii lanivel local. Dezvoltarea locală are ca obiectiv prosperitatea economică şi
bunăstarea socialăprin crearea unui mediu favorabil pentru afaceri, concomitent cu
integrarea în comunitate agrupurilor vulnerabile, folosirea resurselor endogene, dezvoltarea
sectorului privat.
Dezvoltarea economică locală (DEL) este „procesul prin care administraţia locală
şi/saucomunitatea, bazată pe grupuri, administrează resursele existente şi intră într-un nou
angajamentde parteneriat fie cu sectorul privat, fie una cu cealaltă, pentru a crea noi locuri
de muncă şipentru a stimula activităţile economice într-o zonă economică bine definită”1.
Dezvoltarea economică presupune „dezvoltarea capacităţii economice regionale sau
locale şi formularea răspunsului la schimbările economice, tehnologice, sociale etc.”2
Dezvoltarea care, îndeplinind cerinţele generaţiei actuale, facilitează generaţiilor
viitoareîndeplinirea propriilor opţiuni, este dezvoltarea durabilă. Aceasta din urmă
urmăreşte reconcilierea între două aspiraţii fundamentale, şi anume necesitatea dezvoltării
economice şisociale, dar şi protecţia şi îmbunătăţirea stării mediului.
Potrivit prevederilor stabilite în cadrul Conferinţei de la Rio, fiecare autoritate
locală areobligaţia de a elabora propria strategie locală de dezvoltare durabilă.
Agenda 21 Locală este procesul prin care autorităţile locale lucrează în parteneriat
cutoate sectoarele comunităţii locale, punând accent pe participarea comunităţii şi pe
democraţialocală lărgită, oferind o modalitate de integrare a problemelor sociale,
economice şi de mediu. Eatrebuie să conducă la definirea de obiective, politici şi acţiuni la
nivel local.
Dezvoltarea locală reprezintă un fenomen complex ce vizează întreaga viaţă
economică, socială, politică şi culturală de la nivelul unui teritoriu. Astfel, dezvoltarea
locală trebuie să aibă în vedere urmatoarele elemente:
 Protecţia mediului;
 Dezvoltarea socială;
 Economia şi piaţa;
 Guvernarea şi reglementările în vigoare;
 Amenajarea teritoriului;
1Dezvoltare economică – O modalitate strategică pentru administraţia publică locală, Don Morrison, ICMA,
citându-l pe Edward J. Blakelz, Planning Local Economic Development: Teory and Practice
2Matei L., Strategii de dezvoltare economică locală, Ed. Economică, Bucureşti, 2004, p. 86.
9
Strategia de dezvoltare locală 2014-2020, comuna Tudora, județul Botoșani
 Educaţia şi formarea personalului;
 Cultura, stiinţa şi cercetarea.
PROTECŢIA MEDIULUI
Multă vreme, între procesele de dezvoltare şi protecţia mediului a existat un
antagonism, dezvoltarea economică realizându-se prin afectarea mediului înconjurător.
Această opoziţie a fost depăşită, apreciindu-se că mediul şi echilibrul natural stau la baza
dezvoltării sociale şi umane, indiferent de nivel: mondial, transnaţional, naţional şi local.
Dezvoltarea durabilă vizează tocmai conjugarea aspiraţiilor privind dezvoltarea economică
cu cele privind protecţia mediului.
DEZVOLTARE SOCIALĂ
Componenta socială a dezvoltării are în vedere crearea unui climat de echitate, prin
lupta împotriva sărăciei şi promovarea identităţii individuale într-o mare diversitate. De
asemenea, dezvoltarea are în vedere eliminarea discriminărilor dintre generaţii, îndeosebi
prin atenţia acordată categoriilor defavorizate.
La modul general, se poate vorbi de dezvoltarea umană şi întărirea capacităţilor
individuale, prin educaţie, aderarea la valorile etice şi dezvoltarea socială care are în
vedere relaţii sociale şi culturale, participarea cetăţenilor la procesul decizional din cadrul
autorităţilor publice.
ECONOMIE ŞI PIAŢĂ
Procesele privind dezvoltarea locală au în vedere dezvoltarea economică şi pieţele,
dar pe termen lung. Această viziune trebuie să includă protecţia mediului, transferul
producţiei către servicii, dimensiunea socială şi cea a resurselor umane, precum şi
dezvoltarea teritoriului.
GUVERNARE ŞI REGLEMENTĂRI
Dezvoltarea locală este influenţată de toate nivelurile: internaţional, naţional şi
local. Aceasta implică noi mecanisme de decizie politică şi cooperarea între diverşi actori
de la diferite niveluri.
10
Strategia de dezvoltare locală 2014-2020, comuna Tudora, județul Botoșani
AMENAJAREA TERITORIULUI
În materie de amenajare a teritoriului, nu se pot separa utilizarea acestuia (spaţiul
natural, spaţiul agricol, urban) de repartizarea activităţilor (locuinţe, comerţ, producţie
etc.). Mobilitatea actuală în materie de utilizare a teritoriului şi trecerea dintr-o categorie de
utilizare în alta, se dovedeşte ca fiind neviabilă pe termen lung.
EDUCAŢIE ŞI FORMARE
Dezvoltarea se bazează pe resursa umană, astfel că la nivel local trebuie să existe
responsabilităţi în materie de calificare a forţei de muncă şi creştere a capacităţii de
adaptare la schimbările de mediu.
ŞTIINŢĂ ŞI CERCETARE
Ştiinţa şi cercetarea trebuie să reprezinte punctul de plecare pentru orice proces de
dezvoltare. Acest fapt presupune valorizarea potenţialului uman la nivel local şi a
cunoştinţelor şi informaţiilorexistente. În cadrul fiecărui domeniu al dezvoltării sunt
necesare activităţi de cercetare care să fundamenteze programe de dezvoltare promovate de
fiecare actor.
Un demers privind dezvoltarea locală presupune în prealabil un diagnostic, prin
care se plasează colectivitatea în mediul ambient, se anticipează dificultăţile şi se
evaluează oportunităţile. În funcţie de aceste aspecte, se poate aborda o dezvoltare
defensivă (susţinerea demersurilor actorilor locali existenţi, sprijin punctual pentru
întreprinderi) sau ofensivă (realizarea unui proiect global de dezvoltare, în parteneriat cu
diverşi actori).
11
Strategia de dezvoltare locală 2014-2020, comuna Tudora, județul Botoșani
CAPITOLUL 1
Principii şi cadrul normativ al dezvoltării locale
Auditul comunei Tudora se conformează în desfăşurarea sa cu documente
legislative şi de politică de dezvoltare, reper atât la nivel european şi naţional, cât şi
regional-local. Dezvoltarea pe termen mediu şi lung a comunei Tudora trebuie să fie în
contextul geo-strategic, instituţional, administrativ, economic, social şi cultural european,
iar obiectivele şi priorităţile acţionale ale acestuia trebuie construite în conformitate
deplină cu Strategia de la Lisabona (revizuită) a Uniunii Europene sau cu Planul Naţional
de Dezvoltare al României pentru perioada 2014-2020.
Viziunea de dezvoltare a comunei Tudora trebuie să înglobeze materializarea în
timp a unor politici benefice comunităţii locale şi cetăţenilor comunei, ca viitori cetăţeni
europeni. În aceste condiţii, Tudora trebuie să se dezvolte ca o localitate europeană, cu
standarde de calitate aferente fiecărui domeniu cheie – infrastructură, industrie, agricultură,
servicii publice şi comerciale, resurse umane, asistenţă socială, educaţie, sănătate,
siguranţa cetăţeanului etc, dar şi să se integreze şi să mobilizeze activ la nivel regional
potenţialul existent. Valorificarea acestuia în paralel cu iniţierea, susţinerea şi
materializarea unor demersuri acţionale şi investiţionale se poate realiza prin atragerea de
surse publice şi private.
Legislaţia europeană
Strategia de la Lisabona a Comisiei Europene Revizuită
Agenda Socială 2005 – 2010
Cartea Albă în domeniul Politicii Europene de Transport 2001
Politica de coeziune în sprijinul creşterii economice şi al locurilor de muncă – Orientari
strategice comunitare pentru perioada 2007-2013
Programul de Învaţare Continuă pe Parcursul Vieţii 2007 – 2013
Memorandum asupra învăţării permanente 2000
Strategia Europeană de Ocupare a Forţei de muncă
12
Strategia de dezvoltare locală 2014-2020, comuna Tudora, județul Botoșani
Programul Tineri în Acţiune 2007 – 2013
Noua Strategie de Sănătate a Comunităţii Europene
Programul de Acţiuni al Comunităţii Europene în domeniul sănătăţii şi protecţiei
consumatorului 2007 – 2013
Agenda Socială 2005 – 2010
Carta Socială Europeană Revizuită
Carta Drepturilor Fundamentale în Uniunea Europeană
Declaraţia Universală a Drepturilor Copilului
Directiva pentru Tratament Egal
Directiva pentru Securitate Socială
Directiva Ocupaţională pentru Securitate Socială
European Charter of Local Self-Government
Alte reglementări şi documente comunitare relevante
Al treilea raport de Coeziune – Un nou parteneriat pentru coeziune, 2004
Regulamentul Consiliului Comunităţii Europene nr. 1260/1999 privind prevederile
generale ale Fondurilor Structurale
Ghidul Comisiei Europene pentru elaborarea Planurilor şi Documentelor de Programare
pentru Fondurile Structurale (Vademecum for Structural Funds Plans and Programming
Documents)
Comunicarea Comisiei COM (2003)110 final, privind orientările indicative pentru
ŢărileCandidate
Regulamentul Consiliului Comunităţii Europene nr. 1685/2000 privind reguli detaliate
pentru implementarea Regulamentului 1260/1999 în ceea ce priveşte eligibilitatea
cheltuielilor aferente operaţiunilor co-finanţate de către Fondurile Structurale
13
Strategia de dezvoltare locală 2014-2020, comuna Tudora, județul Botoșani
Regulamentul Consiliului Comunităţii Europene nr. 1783/1999 privind Fondul European
de Dezvoltare Regională
Regulamentul Consiliului Comunităţii Europene nr. 1784/1999 privind Fondul Social
European
Proiectele de regulamente comunitare privind managementul Fondurilor Structurale şi de
Coeziune în perioada 2007-2013
Proiectul Regulamentului Parlamentului Europeanşi Consiliului UE pentru Fondul Social
European
Proiectul Regulamentului Parlamentului European şi Consiliului UE pentru Fondul
European de Dezvoltare Regională
Legislaţia naţională
Tratatul de Aderare al Romaniei şi Bulgariei la Uniunea Europeană – 2005
Planul Naţional de Dezvoltare 2004 – 2006 , 2007 – 2013 şi 2012-2020
Primul Document Consultativ pentru PND 2007-2013
Al Doilea Document Consultativ pentru PND 2007-2013
Al Treilea Document Consultativ pentru PND 2007-2013
Programarea financiară indicativă PND 2007-2013
Programele Operaţionale Sectoriale
Programul Operaţional Regional
Transport
Master Plan General de Transporturi
Liniile directoare pentru realizarea, dezvoltarea şi modernizarea reţelei de transport de
interes naţional şi European
14
Strategia de dezvoltare locală 2014-2020, comuna Tudora, județul Botoșani
Educaţie
Strategia Ministerului Educaţiei şi Cercetării pentru perioada 2006-2008
Planul Naţional pentru cercetare-dezvoltare şi inovare (PNCDI)
Strategia descentralizării învăţământului pre-universitar
Strategia de formare profesionala continuă pe termen scurt şi mediu
Planul Naţional de Acţiune pentru Ocupare
Strategia Naţională de Ocupare
Asistenţa socială
Planul naţional antisărăcie şi promovare a incluziunii sociale (PNAinc) pentru perioada
2006 – 2008
Strategia naţională pentru protecţia, integrarea şi incluziunea socială a persoanelor cu
handicap în perioada 2006 – 2013
Strategia naţională în domeniul prevenirii şi combaterii fenomenului violenţei în familie
Planul naţional de acţiune pentru implementarea legislaţiei în domeniul protecţiei
drepturilor copilului
Planul naţional de acţiune pentru prevenirea şi combaterea traficului de copii
Strategia naţională de dezvoltare a serviciilor sociale
Strategia naţională de dezvoltare a sistemului de asistenţă socială pentru persoanele
vârstnice în perioada 2005 – 2008
Planul naţional de acţiune pentru egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi
Strategia naţională antidrog în perioada 2005 – 2012
Alte norme legislative interne:
Constituţia României
Legea 215 / 2001 privind administraţia publică locală
15
Strategia de dezvoltare locală 2014-2020, comuna Tudora, județul Botoșani
Legea nr.273 din 29.06.2006 privind finanţele publice locale, M. Of. nr. 627/20/07/2006
Legea nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, publicată în
M. Of., partea I nr. 70 din 3 februarie 2003;
Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, publicată în
M. Of., partea I, nr. 448 din 24 noiembrie 1998;
Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul;
Legea nr. 71/1996 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional
Secţiunea I – Căi de comunicaţie
HG nr.39/23.12.2009 pentru acordarea încrederii Guvernului, Capitolul 19 – Reforma
administraţiei publice
Ordonanţa de urgenţă nr. 5/2003 privind acordarea de ajutoare pentru încălzirea
locuinţei, precum şi a unor faciliăţti populaţiei pentru plata energiei termice;
Legea serviciului de alimentare cu apa si canalizare nr. 241/2006, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 563 din 29 iunie 2006
HG nr. 1115/2004 privind elaborarea în parteneriat a Planului Naţional de Dezvoltare
(MO nr. 694 / 02.08.2004)
HG nr. 497/2004 privind stabilirea cadrului instituţional pentru coordonarea,
implementarea şi gestionarea instrumentelor structurale (MO nr. 346/20.04.2004)
HG nr. 1179/2004 pentru modificarea şi completarea HG nr. 497/2004 privind stabilirea
cadrului instituţional pentru coordonarea, implementarea şi gestionarea instrumentelor
structurale (MO nr. 690/30.07.2004)
Legea nr. 315 privind dezvoltarea regională în România ( MO nr. 577 / 29.06.2004)
Legea serviciilor publice municipale
Legea privind finanţele publice locale
Strategia de dezvoltare locală
CAPITOLUL 2
Prezentarea generală a comunei Tudora
2.1 Localizare
Din punct de vedere geografic comuna Tudora
N-E a ţării între:
– 26°30′ – 26°45′ longitudine E,
– 47°20′ – 47°40′ latitudine N,
Comuna are ca vecini :
-la N comunele Liteni, Corona, Criste
-la S comunele Dolhasca şi Sire
-la V comunele Dolhasca şi Liteni;
-la E comunele Frumuşica ş
Teritoriul administrativ al comunei cuprinde mai multe c
Arini, Plugăreni, Capu Codrului, Ru
trategia 2014-2020, comuna Tudora, județul Botoș
este aşezată în partea de
orona, Cristeşti;
Sireţel;
şica şi Deleni.
cătune (Turbata, Geam
reni, Ruşi, Cornăţel, Vale etc.), şi este stră
16
țul Botoșani
ătune Geamăn,
străbătut de drumul
17
Strategia de dezvoltare locală 2014-2020, comuna Tudora, județul Botoșani
judeţean D.J. 208 I ce face legătura între Botoşani şi Paşcani. Faţă de oraşele apropiate
comuna este situată la 32 km de Botoşani şi Paşcani. Faţă de oraşele Suceava şi Fălticeni
se găseşte la 40 de km.
2.2 Resursele naturale
Aşezarea geografică şi relieful
Comuna Tudora, datorită aşezării sale în cadrul celei mai înalte cote a Podişului
Moldovei (Masivul Dealul Mare-Tudora – 587 m), cuprinde elemente fizico-geografice
specifice caracterizate prin îmbinarea peisajului forestier cu cel de stepă, prezenţa
elementelor climatice de tranziţie reflectate atât în temperaturi cât mai ales în circulaţia
maselor de aer şi precipitaţii. Comuna Tudora este amplasată geografic astfel: în S-SE,
Podişului Sucevei, S-SV poalele Masivului Dealul Mare în bazinul văii pârâului Pleşu, în
cea mai mare parte, dar şi în bazinul hidrografic al pârâului Turbata, aşezare ce-i conferă
particularităţi deosebite sub toate aspectele fizice şi economico-geografice.
18
Strategia de dezvoltare locală 2014-2020, comuna Tudora, județul Botoșani
Putem constata că comuna se încadrează în Podişul Moldovei de Nord. Din punct
de vedere geologic, teritoriul comunei este situat în cuprinsul Platformei Moldoveneşti,
având un fundament cristalin precambrian, rigid, peneplenizat, peste care se află depozite
paleozoice, mezozoice, neozoice şi cuaternare.
Din punct de vedere geomorfologic, teritoriul comunei Tudora aparţine Podişului
Moldovei reprezentat în această zonă, prin subunitatea Dealu Mare şi culoarul Siretului în
aval de confluenţa râului Suceava.
Bazinul Pleşu avansează spre est, spre dealurile înalte ca şi cel al râului Turbata sub
forma unor pungi.
Evoluţia şi alcătuirea geologică, ca şi întregul ansamblu de condiţii şi factori care
ţin de domeniul modelării externe, se reflectă în mod clar, în peisajul geografic şi în special
în morfologia sa.
Relieful actual al teritoriului Tudora a început să se schiţeze spre sfârşitul
volhinianului (sarmaţian inferior), imediat după ce apele mărilor care-l acopereau s-au
retras spre sud, sud-est. Această retragere a dus la apariţia unei câmpii de acumulare
marină, fără accidente importante de relief, cu structura şi suprafaţa uşor înclinate pe
direcţia Nord, Nord-Vest-Sud, sud-est, în direcţia deplasării liniilor de ţărm.
Clima
Întreg teritoriul comunei Tudora se încadrează în tipul de climă temperat –
continentală fiind determinat de poziţia sa matematică, pe paralela de 47° 30’ N şi
meridianul de 26° 30’ E precum şi de poziţia geografică în N-E României.
Ea este influenţată de circulaţia generală a atmosferei care este aceeaşi ca şi a
întregii regiuni colinare din N Moldovei, circulaţie determinată de poziţia centrilor barici :
depresiunea islandeză, anticiclonul azoric, anticiclonul siberian şi depresiunea din zona
Mediteranei.
Influenţele climatului Europei de Vest şi Centrale se resimt cu pregnanţă cu tot
obstacolul Carpaţilor.
Masele de aer reci dinspre N şi N-E pătrund nestingherite prin culoarul Siretului
provocând răciri accentuate iarna iar vara secetă prelungită. Influenţele meridionale
19
Strategia de dezvoltare locală 2014-2020, comuna Tudora, județul Botoșani
dinspre S-V şi S sunt reduse, în schimb au o pondere mare cele dinspre S-E care la fel ca şi
cele siberiene provoacă secete în perioada de vară.
Factorii locali influenţează în mod deosebit caracteristicile climei. Astfel, culoarul
Siretului favorizează pătrunderea maselor de aer reci dinspre N.
Configuraţia reliefului, închiderea spre est a văii Pleşu, cu dealuri înalte (D. Mare şi
D. Pleşu) determină persistenţa aerului rece, mai ales iarna când se produc dese inversiuni
termice, de unde şi nuanţa răcoroasă a climei cu ierni deosebit de geroase şi veri răcoroase.
Lipsa unei staţii meteorologice locale ne-a determinat să apelăm la cele mai
apropiate şi anume (Botoşani, Suceava, Fălticeni şi Dealul Holm). Făcând media între
staţiile Botoşani, Fălticeni şi Dealul Holm rezultă o temperatură medie anuală de 7,9° C,
mai coborâtă decât la Botoşani cu 0,7° C, dar mai ridicată decât la Fălticeni cu 0.1° C şi
decât pe D. Holm cu 0,4° C. Temperaturi medii anuale mai scăzute se înregistrează în
partea de est a satului, în zonele înalte.
La postul pluviometric Tudora cantităţile minime de precipitaţii repartizate pe
anotimpuri se prezintă astfel :
-iarna – 109,4 mm;
-primăvara – 67,5 mm;
-vara – 207,1 mm;
-toamna – 114,0 mm.
Circulaţia maselor de aer este determinată de evoluţia şi poziţia în timpul anului a
centrilor barici amintiţi la începutul acestui capitol.
În partea de vest a satului – culoarul Siretului, circulaţia este caracteristică zonei de
NE a ţării dar, în partea estică, formele majore de relief şi pădurea aduc modificări
însemnate direcţiei vânturilor.
Regimul eolian al teritoriului nostru este asemănător cu cel al oraşului Botoşani şi
apropiat de cel al oraşului Fălticeni fapt pentru care vom analiza datele oferite de cele două
staţii:
20
Strategia de dezvoltare locală 2014-2020, comuna Tudora, județul Botoșani
Direcţiile
geografice/
Staţiile
N NE E SE S SV V NV Calm
Botoşani
(Frecvenţa)
10,7 6,4 1,7 18,7 4,3 4,3 2,1 23,6 28,2
Viteza
medie
2,3 1,8 1,1 2,7 1,7 2,2 1,8 3,4 –
Fălticeni
(frecvenţa)
5,2 5,3 2,3 21,3 9,4 9,6 6,5 19,7 20,7
Viteza
medie
1,4 1,4 1,2 2,2 2,2 1,9 2,1 2,9 –
Pentru ambele staţii se observă că predomină vânturile de NV, 23,6 % la Botoşani,
19,7% la Fălticeni şi cele de SE, 18,7 la Botoşani respectiv 21,3 la Fălticeni, celelalte
componente având valori mici di care cauză roza vânturilor are formă de fus, specifică
tuturor staţiilor meteorologice din nordul Moldovei aşa cum se vede şi din figura de mai
jos. Frecvenţa cea mai redusă o au, în afara vânturilor de vest cu 2,1 % şi care sunt oprite
de Carpaţii Orientali, vânturile din est cu 1,7% şi cele de sud şi sud-vest cu 4,3%.
Viteza medie a vânturilor este de 4,1-3,9 m/s pentru cele care bat dinspre NV şi SE,
urmate de cele din S (1,7-3,0 m/s) şi de vest (2,2-2,5 m/s).
Resursele minerale
Resursele minerale constituie o componentă a mediului geografic şi reprezintă o
avuţie a lumii, mai ales în măsura în care sunt utilizate sau atrase în procesul de producţie.
Alcătuit din formaţiuni sedimentare, teritoriul comunei Tudora nu se remarcă prin bogăţia
unor resurse minerale de prim ordin. În teritoriu comunei se găsesc şi se exploatează roci
de construcţii şi anume: gresii, argile, pietrişuri şi nisipuri.
Gresia există din abundenţă în deschiderile făcute de afluenţii pârâului Pleşu: P.
Popii, P. Racului, P. Chetrosu, ş.a. de unde se exploatează mai puţin datorită lipsei unor căi
de transport, reliefului accidentat, precum şi îngrădirilor impuse de organele silvice pentru
a nu degrada pădurea. Este exploatată în special de către localnici care apreciază calitatea
ei pentru pietruirea fântânilor şi pentru temelia locuinţelor.
21
Strategia de dezvoltare locală 2014-2020, comuna Tudora, județul Botoșani
În urma viiturilor, în albii rămân mari cantităţi de bolovani şi pietrişuri din gresie
care au fost rulaţi de apele mari, fiind culeasă de către localnici pentru diferite
întrebuinţări.
Hidrografie
Apele subterane sunt strâns legate de condiţiile geologice şi fizico-geografice şi
sunt cantonate în depozitele argilo-nisipoase şi nisipo-argiloase cuaternare şi în nisipurile
şi gresiile sarmatice. Ele se împart în două categorii şi anume: ape de adâncime şi ape
libere.
Apele de adâncime sunt cantonate în stratele geologice la adâncimi mari şi când
sunt intersectate de foraje, datorită caracterului ascensional dat de structura monoclinală, se
ridică la suprafaţă. Nu posedăm date referitoare la apele captive, dar considerăm că se
găsesc sub –906 m, adâncime la care au fost intersectate de forajul executat la Deleni-
Hârlău, pe versantul vestic al Dealului Mare unde au o mineralizare între 4,9 şi 5,5 g/l.
Apele libere în care categorie se includ apele suprafreatice sunt temporare şu au un
caracter lenticular fiind cantonate în toate categoriile de terenuri. Debitul lor este mic (sub
0,1 l m3/s) influenţat puternic de variaţiile sezoniere ale climei.
Reţeaua hidrografică a comunei Tudora este formată din:
Pârâul Pleşu: acesta face parte din bazinul hidrografic al Siretului, are o lungime de
9,5 km şi o suprafaţă a bazinului hidrografic de 38,25 km2. În perioada de secetă, debitul
pârâului Pleşu scade foarte mult.
Pârâul Zârna are o vale largă, de 400-500 m cu versanţii afectaţi de intense procese
deluviale. Este o vale subsecventă, foarte aproape de tipul resecvent care retează stratele
geologice monoclinale pe o lungime de 3 km şi confluează cu Pleşul în aval de casele lui V
Cepoi după ce şi-a adâncit valea la aproape 10 m.
Pârâul Cornăţel are ca şi Zârna un caracter subsecvent. Este alcătuit din pârâul
Fundoaia care izvorâte dintr-o zonă mlăştinoasă situată la baza versantului de nord-est al
dealurilor Cornăţel şi straja. În zona izvoarelor s-a dezvoltat, datorită eroziunii laterale şi
proceselor de versant o microdepresiune ocupată de păşuni şi fâneţe de calitate redusă.
Versanţii sunt afectaţi de alunecări de sub care ies numeroase izvoare care alimentează
permanent râul.
22
Strategia de dezvoltare locală 2014-2020, comuna Tudora, județul Botoșani
Pârâul Racului.Denumirea provine de la numeroşii raci care îşi găsesc adăpost sub
lespezile de gresie ce căptuşesc albia pârâului. Deşi are un curs torenţial, nu seacă,
dovedind consistenţa stratelor acvifere din care se alimentează. Bulhacele situate în spatele
valurilor de alunecare completează cantitatea de apă care se scurge prin secţiunea îngustă a
albiei. Având o lungime de 1,5 km, cu o diferenţă de nivel de cca. 130 m, acesta îşi sapă
ovale care, în unele sectoare ajunge la 25-30 m, situaţie pe care o întâlnim şi la pârâul
Tisei, pârâul afluent care are un profil presărat cu numeroase praguri, unele de peste 10 m,
determinate de prezenţa unor orizonturi dure alcătuite din gresie calcare oolitice intercalate
cu marne şi nisipuri. Pârâul Racului confluează cu Pleşu într-o mică depresiune situată la
baza culmei Dealului. Ţăruş la o altitudine de 320 m.
Pârâul Popii este al doilea afluent ca lungime pe stânga, având un traseu de 3 km.
Îşi are izvoarele în deluviile de alunecare de pe versantul nordic al D. Mare. Străbate ca
pârâul Racului o zonă împădurită având o vale destul de largă, în unele porţiuni afectată de
alunecări sau parazitată de conuri de dejecţie, aşa cum este cel din poiana de la Bordeiul de
pândă.
Cel mai important afluent al Pleşului este pârâul Pietrosu. Denumirea vine de la
faptul că albia este pavată cu pietre (fragmente de gresii şi calcare) dizlocate din stratele
geologice. Are o lungime de peste 5 km, porţiune în care valea are două aspecte distincte.
În cursul superior este adâncă de peste 50 m, îngustă şi cu pereţii abrupţi. În cursul
mijlociu, situat în zona înşeuării de la Căbăniţă, valea este largă, terasele având o
dezvoltare de 200-250 m. După acest sector ce se desfăşoară pe aproximativ 700 m, capătă,
până la confluenţă aspectul din cursul său superior dar mai atenuat.
Îşi are izvoarele în stratele de pe versantul de NV al D. Trei Pietre şi cel de nord al
Dealului Mare. Confluează cu Pleşul la cca. 300 m în aval de pârâul Popii şi cca. 100 m în
amonte de confluenţa pârâului Zârna, zonă pe care am numi-o o mică piaţă de adunare a
apelor.
În afara acestor cursuri de apă pe care le primeşte Pleşul mai trebuie amintit pârâul
Capu Codrului cu o vale cu caracter torenţial care izvorăşte din deluviile de alunecare
prezente pe abruptul cuestiform din vestul D. Huci, în zona numită Capu Codrului de undei
vine şi numele. Valea este bine schiţată doar în cursul său inferior, în apropierea zonei de
confluenţă când străbate terasa de 10-12 m a Pleşului pe care şi-a adâncit-o la peste 7 m.
Confluenţa se află la 100 m în amonte de podul de la Surugiu.
23
Strategia de dezvoltare locală 2014-2020, comuna Tudora, județul Botoșani
Pârâul Turbata face parte din bazinul hidrografic al Siretului. Îşi are izvoarele în
versantul vestic al D. Trei Pietre, extremitatea estică a Culmii Comorii, şi îşi desfăşoară
bazinul în partea de sud a satului denumită Turbata, pe o lungime de aproximativ 4,5 km.
Vegetaţie
FLORA
În cadrul peisajului natural, vegetaţia ocupă un loc însemnat, constituind unul
dintre factorii naturali cu mare importanţă economică.
Având în vedere factorii care contribuie la răspândirea vegetaţiei; aşezarea
geografică a localităţii în zona dealurilor înalte de pe stânga Siretului, zonă ce aparţine
Podişului Sucevei, relieful dispus în trepte de la est spre vest, clima temperat-continentală,
localitatea Tudora este situată din punct de vedere biogeografic la interferenţa provinciilor
dacică şi ponto-sarmatică.
Pe teritoriul localităţii deosebim două categorii de vegetaţie : spontană-lemnoasă şi
ierboasă.
Vegetaţia spontană lemnoasă din teritoriul studiat este alcătuită din pădurile de
gorun, stejar şi fag care acoperă cea mai mare parte a bazinului superior al pârâului Pleşu şi
al bazinului pârâului Turbata.
În ultimele secole au fost defrişate peste 1000 de ha de pădure fapt determinat de
necesităţile de ordin economic (mărirea suprafeţelor arabile, a celor de păşune şi fânaţ)
care au dus la transformarea versanţilor cu pante mari în terenuri neproductive sau slab
productive.
Pădurea prezintă două subzone, respectiv, stejar şi fag şi subzona fagului
caracteristică dealurilor înalte unde uneori acesta se întâlneşte în stare pură, şi nu trebuie
neglijată prezenţa spontană a mesteacănului.
Tăierile efectuate în ultimii 30 de ani au determinat unele schimbări în structura
arboretelor, în sensul că au fost aclimatizate specii de mare valoare economică cum ar fi:
molidul (Picea abies), pinul (Pinus), laricea(Larix) ş.a.
Pădurile acestor locuri sunt alcătuite din stejar pedunculat (Quercus robur), gârniţă
(Quercus frainetto) cu care se asociază carpenul, teiul pucios (Tilia cordata), teiul argintiu
24
Strategia de dezvoltare locală 2014-2020, comuna Tudora, județul Botoșani
(Tilia tomentosa), frasinul (Fraxinus), arţarul (Acer platanoides), jugastrul (Acer
campestre), speciile de ulm (Ulmus). Apar de asemenea mărul pădureţ (Malus sylvestris),
părul pădureţ (Pyrus pyraster), cireşul (Prunus Avium), nucul sălbatec (Juglans) etc.
În această compoziţie floristică variată îşi face simţită prezenţa tot mai mult pe
măsură ce altitudinea creşte fagul care în unele zone ajunge în stare pură. Acolo unde
pădurea este mai luminoasă îşi fac apariţia arbuştii: alunul (Corylus avellana), cornul
(Cornus mas), călinul (Viburnum opulus), lemnul râios (Evonymus verrucosa), porumbarul
(Prunus spinosa), măceşul (Rosa canina), sângerul (Cornus sanguinea), lemnul câinesc
(Ligustrum vulgare), păducelul (Crataegus monogyna), murul (Rubus fruticosus L.), socul
(Sambucus L.) etc.
La acestea se adaugă şi o bogată floră ierboasă din care amintim pe cele mai
semnificative: floarea paştelui (Anemone pulsatilla), ferigi (Pteridophyta), laptele câinelui
(Euphorbia cyparissias), mierea ursului (Pulmonaria officinalis), pecetea lui Solomon
(Polygonatum odoratum), pochivnicul (Asarum europaeum), rogozul de pădure (Carex
curvula.), firuţa de pădure (Poa alpinas), urzica moartă (Lamium album)precum şi
efemeridele de primăvară – ghiocelul (Galanthus), viorele (Scilla bifolia), toporaşi (Viola
odorata), brebenei (Corydalis), lăcrămioare (Convallaria majalis)ş.a. acestea alcătuind
flora din pădurea localităţii.
În mediul de pădure se dezvoltă şi diverse specii de ciuperci, multe din ele fiind
comestibile, ca de exemplu: zbârciogii (Gyromitra esculonta), hribii (Boletus edulis),
gălbiorii (cantharellus cibarius), râşcovii (Lactarius deliciosus), iuţarii (Lactarius
piperatus), ghebele (Armillaria mellea) ş.a.
În poienele pădurii se află o floră ierboasă alcătuită mai ales din graminee din care
menţionăm: Festuca valesiaca, Festuca rupicola, Koeleria maerantha iar dintre
dicotiledonate sunt prezente sunt prezente Trifolium campestre, Trifolium repens,
Medicago lupulina, Vicea eraceae, Primula officinalis ş.a.
PAJIŞTILE
Ocupă suprafeţe întinse (peste 1000 ha) atât pe platourile despădurite în scopul
transformării pădurii în păşune, respectiv Bolohani şi Trei Pietre cât şi pe versanţi.
25
Strategia de dezvoltare locală 2014-2020, comuna Tudora, județul Botoșani
Datorită păşunatului uneori excesiv şi fără măsuri de regenerare şi ameliorare, în
parte, acestea sunt degradate, exemplu – păşunea Rediu, păşunea Capu Codrului etc.
Dintre graminee se întâlnesc: păiuşul, firuţa, golomăţul, obsiga, firuţa de stepă,
pirul gros, coada vulpii etc.
Amintim şi leguminoasele care împreună cu gramineele formează aproape întreaga
compoziţie floristică a păşunilor şi fâneţelor : trifoiul alb, trifoiul roşu, lucerna galbenă,
sulfina, măzărichea ş.a. Între plantele ierboase am mai determinat: scaiul dracului,
pălămidă, lumânărica, talpa gâştii, cimbrişorul, cârcelul, zâzania, peliniţa, laptele câinelui,
coada şoricelului etc.
FAUNA
Deşi cu o mobilitate mai mare, fauna se corelează cu vegetaţia care îi este suport de
viaţă şi adăpost. Se deosebeşte astfel, o faună proprie zonei de pădure şi o faună de
silvostepă.
Fauna de pădure a cunoscut modificări, datorită, pe de o parte vânatului care a
determinat reducerea sau chiar dispariţia unor specii cum ar fi lupul, pe de altă parte a
măsurilor protecţioniste care au condus la formarea unor populaţii numeroase la unele
specii. Dintre mamifere sunt bine reprezentate căpriorul, mistreţul, vulpea. Ultima fiind în
număr tor mai redus datorită vânatului brutal. Se mai semnalează pisica sălbatecă iar dintre
mustelide nevăstuica şi dihorul. Iepurele devine tot mai rar datorită atât vânatului cât şi
folosirii substanţelor toxice în agricultură în perioada înmulţirii.
Alte rozătoare caracteristice sunt: şoarecele de pădure, veveriţa, hârciogul etc. In
ultima perioadă este semnalată prezenţa cerbului carpatin, colonizat în scopul sporirii
potenţialului cinegetic.
Dintre speciile de păsări cităm: ciocănitoarea, cucuveaua, buha, mierla, gaiţa, mai
rar piţigoiul şi pitulicea, cinteza ,sticletele, botgrosul, scatiul, privighetoarea, ciocârlia,
ciocârlanul, guguştiucul – care în ultimii ani aproape a dispărut. Dintre corvidee amintim,
coţofana, cioara, stăncuţa. Rareori apar răpitoarele de zi. Apar cu frecvenţă mare cucul,
vrabia, rândunica, lăstunul ş.a.
Reptilele sunt puţin numeroase. Mai caracteristice sunt şarpele de pădure, năpârca,
guşterul şi diferite specii de şopârle.
26
Strategia de dezvoltare locală 2014-2020, comuna Tudora, județul Botoșani
Amfibienii sunt destul de numeroşi în ochiurile de baltă şi în mlaştinile din pădure.
Se întâlnesc buhaiul de baltă, broasca roşie de pădure, salamandra şi brotăcelul.
Deosebit de bogată este fauna de frunzar(litiera) reprezentată prin gasteropode,
miriapode, furnici, cu o importanţă deosebită în igiena pădurii.
Fauna de silvostepă este reprezentată de popândău, căţelul pământului, hârciog,
şoarecele de câmp. Se mai întâlneşte vulpea, iepurele de câmp, ariciul şi o serie de
mustelide.
Păsările sunt bine reprezentate, caracteristice fiind pitpalacul şi potârnichea. In
ultima perioadă s-au înmulţit foarte mult cioara şi vrabia.
Dintre reptile, mai frecvente sunt şopârlele iar dintre batracieni broasca râioasă,
broasca de lac, buhaiul de baltă şi mai rar broasca ţestoasă.
La acestea se adaugă numeroase specii de insecte (cosaş greier,lăcuste etc).
Fauna acvatică este mai săracă şi mult modificată datorită restrângerii suprafeţei
lacurilor, poluării accentuate a râului Siret şi a Pleşului ş.a.
Mai reprezentative sunt şobolanul de apă şi bizamul. In Luncă se întâlnesc în
timpul primăverii şi toamnei, dar şi permanent specii de raţe şi gâşte sălbatice precum şi
lişiţa, cârstelul de baltă, sitarul.
Primăvara şi tomna şi mai rar vara se întâlneşte barza albă.
Ihtiofauna este mai slab reprezentată. În apele pârâului Pleşu şi afluenţilor săi
predomină porcuşorul comun, scobarul şi svârluga ş.a.
În apele Siretului şi ale lacurilor din lunca sa se întâlnesc crapul, ştiuca, carasul,
cosacul, svârluga, mreana, cleanul, chişcarul, obletele etc.
2.3Istoricul comunei
Comuna Tudora, situată la limita luncii Siretului cu partea cea mai înaltă a
podişului Moldovei, este una dintre cele mai vechi aşezări din această parte a ţării.
Atestarea arheologică a comunei Tudora este milenară. S-au descoperit fragmente
ceramice aparţinând culturii Cucuteni, pe Movila Iancului; toporaşe din silex şi pietre de
27
Strategia de dezvoltare locală 2014-2020, comuna Tudora, județul Botoșani
râşnită, în pădurile din vecinătatea comunei; un celt de bronz transilvănean din epoca de
sfârşit a bronzului sau cea de început a fierului, pe teritoriul unei proprietăţi private. În
pădurea din vecinătatea comunei s-au descoperit urmele unei cetăţi dacice.
Atestarea documentară datează din Evul Mediu timpuriu (1395), înaintea domniei
lui Alexandru cel Bun. Este menţionat boierul Şendrea, sfetnic al domnitorului Ştefan I,
pârcălab de Hotin şi Neamţ care deţinea proprietăţi în Dolheşti şi Tudora.
Istoria localităţii Tudora este legată de fiecare eveniment istoric important marcant
pentru istoria Moldovei. Legenda leagă numele de Tudora de cel al domniţei cu acelaşi
nume, alungată de la Curte de doamna Maria de Mango, soţia lui Ştefan cel Mare, dar
numele localităţii este cu mult mai vechi.
Prima hartă pe care se regăseşte localitatea Tudora este cea a lui Dimitrie Cantemir,
în lucrarea „Descriptio Moldaviae”.
2.4Populaţia
Populaţia comunei Tudora este de 5.074 de locuitori. Tendinţa demografică este de
scădere luând în considerare sporul natural negativ pe care îl înregistrează comuna.
Încărcătura demografică medie a unei gospodării din comuna Tudora înregistrează
valori reduse, pentru mediul rural: 2.9 persone pe gospodărie.
Presiunea demografică asupra suprafeţei comunei Tudora înregistrează valori
similare comunelor din această regiune de dezvoltare: valoare pentru întreaga comună este
de 1,4 locuitor/ha, se înregistrează o creştere a valorilor presiunii demografice asupra
întregii suprafeţe: în 2002 valoare înregistrată era de 0,71/ha, iar în 2007 era de 0,79/ha.
Structura în funcţie de sex este relativ dezechilibrată, 52,5% reprezintă ponderea
populaţiei masculine şi 47,5% ponderea populaţiei feminine; aceleaşi valori procentuale au
fost înregistrate şi la nivelul anului 2007, astfel putem observa stabiitatea procentuală între
sexe în ultimii 7 ani.
Un detaliu important îl reprezintă și numărul stabilirilor și plecărilor din localitate;
în perioada ultimelor 3 ani, în localitate s-au stabilit 21 de persoane, însă numărul celor
plecați din localitate se ridică la 115 persoane.
Strategia de dezvoltare locală
Perioadă de timp/Indicatori demografici
Natalitate
Mortalitate
Spor natural
Nupţialitate
Divorţialitate
Populaţia ocupată a comunei Tudora este de 2.
53,0% din populaţia de peste 15 ani; 84,6% din popula
reprezintă ponderea celor ocupate în sectorul agricol; num
persoane – 7,3% din total popula
propriu este 174 de persoane
2.5Resurse create de om
CĂILE DE COMUNICAŢ
În prezent căile de comunica
– DJ208
– DC55B
– DC55D
Lungimea totală a drumurilor din comun
Km sunt modernizate.
Femei, 47.50%
trategia 2014-2020, comuna Tudora, județul Botoș
2011
52
63
-3,66
21
3
ă 2.166 de persoane, reprezentând
ţia populaţia ocupată – 1834 de persoane
numărul salariaţilor este de 158 de
populaţie ocupată -; numărul patronilor şi al lucr
– 8,1% din totalul populaţiei ocupate.
Resurse IE
ile comunicaţii sunt:
ă comună este de cca. 55,08 KM, din care
Bărbați, 52.50
%
28
țul Botoșani
2012
56
62
-4,53
27
0
166 –
rul lucrătorilor pe cont
6,3 km
29
Strategia de dezvoltare locală 2014-2020, comuna Tudora, județul Botoșani
MIJLOCACE DE LOCOMOŢIE
În interiorul comunei, deplasarea se face de obicei pietonal sau cu bicicleta.
În comunele limitrofe se poate ajunge cu autobuze care efectuează zilnic curse la
interval de 60 de minute.
În ceea ce priveşte transportul mărfurilor ce sosesc sau pleacă din comuna se face
cu mijloace de transport proprietate publică sau particulară. Anual din comună pleacă către
beneficiari produse agricole, avicole şi de mică industrie şi vin mărfuri industriale şi
alimentare pentru a fi desfăcute prin reţeaua comercială.
DOTĂRI SOCIO-CULTURALE
În comuna Tudora îşi desfăşoară activitatea 1 cămin cultural construit în 1972 şi
modernizat în 2000; în cadrul lui este o sală de spectacole cu 300 locuri, şi o bibliotecă cu
25.456 de volume (împreună cu biblioteca şcolii).
Spiritualitatea creştină este reprezentată de 3 biserici ortodoxe şi 1 biserică
protestantă.
UTILITĂŢILE PUBLICE
Iluminatul casnic este folosit de cvasitotalitatea gospodăriilor din comună.
Încălzirea locuinţelor şi a instituţiilor de pe raza comunei se face cu lemne, cărbuni şi
combustibil lichid. În comuna Tudora, lipsa alimentării cu gaze naturale restricţionează
modernizarea, dezvoltarea economică a localităţi.
Comuna Tudora nu beneficiază de reţele de distribuţie a apei potabile, nici de
sistem de canalizare. În prezent, alimentarea cu apă a consumatorilor se face prin
intermediul fântânilor din straturile acvifere, existând pericolul contaminării apei freatice
mai ales în zonele intravilane. Este în derulare realizarea reţelei de apă potabilă.
Alte probleme ale comunei Tudora sunt: lipsa unei gropii de gunoi sau a unui
incinerator pentru tratarea deşeurilor solide şi a unei staţii de epurare a apelor uzate. Acest
lucru duce la degradarea resurselor de apă datorită depozitării necorespunzătoare a
deşeurilor solide, a folosirii latrinelor de tip rural, a deversării apelor uzate menajere pe
suprafaţa terenului.
30
Strategia de dezvoltare locală 2014-2020, comuna Tudora, județul Botoșani
ACTIVITATEA ECONOMICĂ
Producţia agricolă reprezintă nu numai un suport important pentru asigurarea
existenţei populaţiei care participă la realizarea ei, ci şi o bază a diversificării ocupaţionale
rurale. Existenţa unor cantităţi mai mari de produse agricole potenţial disponibile pentru
prelucrare, creşte atractivitatea zonei pentru iniţierea şi dezvoltarea unor afaceri vizând
prelucrarea acestor materii prime.
Comuna Tudora dispune de resurse importante de materii prime care pot fi
prelucrate, de forţă de muncă neutilizată eficient pe parcursul unui an, de aceea se impun
măsuri pentru dezvoltarea mai puternică a micii industrii, măsuri care vor avea consecinţe
pozitive şi în evoluţia demografică a satului.
TELECOMUNICAŢII
Comunicaţiile sunt asigurate de o centrală telefonică automată care deserveşte peste
500 abonaţi, dar şi prin comunicaţii mobile GSM, în perimetrul comune sunt amplasate 2
relee a firmelor de comunicaţii: Orange şi Cosmote.
Există peste 1450 de abonaţi radio şi peste 1200 de televizoare color şi alb-negru
conectate la televiziunea prin cablu UPC Botoşani. Există aproximativ 450 de abonamente
la minim unul din cotidianele locale şi naţionale.
2.6Percepţia asupra comunei Tudora
În perioada februarie-martie 2014, Paltinul Interax Proiect a realizat un studiu
privindidentificarea problemelor majore din comuna Tudora şi formularea viziunii de
dezvoltare locală -componenta a proiectului privind elaborarea Strategiei de dezvoltare
locală.
Studiul s-a derulat pe două niveluri:
1. Cvasitotalitatea angajaţilor din cadrul primăriei comunei Tudora, dimensiunile
cercetării corelând urmatoarele direcţii majore:
Identificarea problemelor locale;
Caracterizarea activităţii administraţiei publice – aspecte relevante,
ierarhizarea acestora;
Descrierea calităţii vieţii în comunaTudora.
Strategia de dezvoltare locală
2. Populaţia comunei Tudora. Au fost chestionate 42 de pers
comunei, urmărindu
Ierarhizarea problemelor locale;
Formularea a
I. Angajaţi Primă
Angajaţii ai Primăriei Tudora, jud. Boto
grup cu următoarele carecteristici majore:
Distribuţia pe sexe a grupului investigat este una opus fireasc
publice locale din Româ
apropiindu-se de nivelul serviciilor deconcentrate
ponderea femeilor este mai mare.
Distribuția pe sexe a grupului
peste 50 ani
Distribuția pe vârstă a grupului investigat
trategia 2014-2020, comuna Tudora, județul Botoș
ia rindu-se:
aşteptărilor faţă de activitatea administraţiei publice locale.
i Primăriei Tudora
ăriei Botoşani, funcţionari publici şi personal contractual,
toarele ia firească
România (unde ponderea este de 60% femei ş
şi administra
Bărbați
59%
Femei
41%
investigat
sub 30 ani
0%
30-50 ani
63%
47%
31
țul Botoșani
persoane, locuitori ai
iei i pentru instituţiile
nde şi 40% barbaţi),
straţiei centrale unde
Strategia de dezvoltare locală
În ceea ce priveşte vârsta grupui investigat, putem observa o suprapopulare în
intervalul 30-50 de ani
muncă şi acunoştinţelor dobândite
Mai putem observa în diagrama de mai su
datorită lipsei personalului de vârst
persoane peste 50 de ani
Din perspectiva studiilor, se constat
reprezintă un aspect benefic pentru performan
În ceea ce priveşte atitudinea fa
angajaţi se declară mulţ
exprimându-şi nemulţumirea fa
Problemele localită
0
Infrastructură…
Nivelul de trai
Gradiniță
Promovarea turismului
Problemele localității în viziunea angajaților
trategia 2014-2020, comuna Tudora, județul Botoș
te -63%, ceea ce poate fi benefic din perspectiva experien
elor dobândite.
sus că această structură este deze
vârstă sub 30 de anişi prezenţa unui num
ani- 47%.
constată că 46.9% reprezintă studii superioare, ceea ce
performanţa instituţiei.
te faţă de serviciile oferite de institu
ţumiţi (64,7%) şi foarte mulţumiţi (29,5%), un procent de
umirea faţă de calitatea serviciilor din instituţie.
localităţii în viziunea angajaţilor primăriei
Liceu; 29,40%
Școal
meserii; 11,70%
Post liceale; 11,70%
Universitare;
35,20%
Post universitare;
11,70%
16
8
3
7
6
8
9
5 10 15 20
primăriei
Problemele localității în viziunea
angajaților primăriei
32
țul Botoșani
experienţei de
dezechilibrată
a număr ridicat de
ă instituţie, în general
i 5,8%
ie.
Școală de arte și
Strategia de dezvoltare locală
Din graficul de mai sus putem observa
angajaţilor primăriei astfel:
Nr.c
rt.
Ierarhizarea problemei
1 Infrastrucură (apă potabil
modernizarea reţelei de drumuri)
2 Promovarea turismului
potenţialului turistic
3 Amenajarea parcurilor
de joacă pentru copii
4 Crearea unor locuri de munc
II. POPULAŢIA COMUNEI TUDORA
Locuitori ai comunei Tudora, grup cu urmato
În funcție vârstă, distribu
47%
Împărțirea pe sexe a grupului investigat
trategia 2014-2020, comuna Tudora, județul Botoș
şi ierarhiza problemele comunei în viziunea
ăriei Prioritarea
ă potabilă, canalizare,
elei Prioritate majoră
şi utilizarea
ialului rezervaţiei de tisă
Prioritate majoră
menajarea şi crearea unor terenuri
Prioritate medie (8 persoane)
muncă Prioritate medie (8 persoane)
IA urmatoărele caracteristici majore:
ă, distribuția a fost următoarea:
53%
33
țul Botoșani
i (16 persoane)
(9 persoane)
acteristici Bărbați
Femei
Strategia de dezvoltare locală
În ceea ce privește studiile, situa
Problemele localităț
Problemele localității în viziunea grupui investigat în propor
ordinea acestor probleme ar fi urm
 Lipsa locurilor de munc
 Lipsa canalizării
 Lipsa apei potabile
 Terenuri de joacă pentru copii
 Construcția unei noi gradini
Distribuția pe vârstă a grupului
38%
14%
trategia 2014-2020, comuna Tudora, județul Botoș
te situația este următoarea:
ții în viziunea populației
ții proporție de 60% coi
următoarea:
muncă
ă ția gradinițe
14%
62%
24%
24%
18%
6%
34
țul Botoșani
ție coincid, iar
mai puțin de 30
31-54
peste 55
10 clase
școală profesională
liceu
universitare
post-liceale
35
Strategia de dezvoltare locală 2014-2020, comuna Tudora, județul Botoșani
Prin suprapunerea ariilor investigate, concluzionăm că principalele așteptări la
nivelulcomunei Tudora ce sunt în sfera de responsabilitate a administrației locale, sunt
legate de:
 reţele de utilităţi
 dezvoltare economică
 locuri de petrecere a timpului liber
 gradinițe
36
Strategia de dezvoltare locală 2014-2020, comuna Tudora, județul Botoșani
Capitolul 3
Analiza SWOT a comunei Tudoraşi obiectivele strategice
Orice comună trebuie să asimileze şi să promoveze o viziune strategică în ceea ce
priveşte dezvoltarea sa în viitor. Lipsa unei asemenea viziuni duce la o activitate
administrativă haotică, în cadrul căreia se pot rata oportunităţi şi se consumă iraţional
resurse preţioase. Experienţa internaţională a arătat că proiectele şi programele
operaţionale funcţionează cel mai bine atunci când fac parte dintr-un cadru coerent şi când
există o coordonare la nivel strategic.
Procesul de planificare strategică (PPS) a vizat definirea reperelor strategice de
dezvoltare a comunităţii pe o perioadă de 5-7 ani. Etapele metodologice principale ale PPS
au fost următoarele: realizarea unei analize preliminare, stabilirea viziunii asupra
dezvoltării strategice a comunităţii, analiza sectorială a domeniilor strategice principale şi
articularea documentului strategic.
Principiile care au stat la baza PPS au fost asigurarea validităţii ştiinţifice,
implicareacomunităţii, transparenţa, obiectivitatea, coerenţa şi continuitatea
demersului.Pentru a da roade, însă, planificarea strategică trebuie însoţită de promovarea,
la niveluladministraţiei publice, a unui management strategic integrat, la toate nivelurile,
capabil săidentifice şi să speculeze oportunităţile apărute în beneficiul comunităţii.
Analiza SWOT este o metodologie de analiză a unui proiect. Numele este descriptiv:
Strengths(puncte tari), Weaknesses (puncte slabe), Opportunities (oportunităţi), Threats
(riscuri).
Pentru a avea certitudine că politicile şi programele existente corespund
necesităţilor dedezvoltare a comunei Tudora, în cadrul limitărilor impunse de resursele
locale disponibile şipentru accesarea fondurilor prin care Uniunea Europeană susţine
politica de dezvoltare regionalăs-a impus elaborarea strategiei de dezvoltare locală pentru
perioada 2014-2020.
Punctele forte şi cele slabe sunt legate de comună şi de strategiile acesteia, şi de
modulcum se compară cu concurenţa. Oportunităţile şi ameninţările vin dinspre mediul de
piaţă şi dindirecţia concurenţei; de regulă sunt factori asupra cărora zona în general nu are
niciun control.
37
Strategia de dezvoltare locală 2014-2020, comuna Tudora, județul Botoșani
Analiza SWOT ia în considerare organizarea aşezării, performanţele acesteia,
produsele cheie şi pieţele strategice.
Analiza SWOT permite concentrarea atenţiei asupra zonelor cheie şi realizarea
deprezumţii (presupuneri) în zonele asupra cărora există cunoştinţe mai puţin detaliate. În
urmaacestei analize se poate decide dacă zona îşi poate îndeplini planul, şi în ce condiţii.
Unele “oportunităţi” şi “ameninţări” vor apărea din “punctele tari” şi “punctele
slabe” alecomunei.
Ameninţările pot fi concrete sau potenţiale.
Puncte Tari Puncte Slabe
· Accesibilitate rutieră medie.
· Peisaj natural variat.
· Condiţii climatice favorabile
desfăşurării anumitor activităţi economice.
· Resurse hidrografice importante.
· Existenţa biodiversităţii
· Resurse forestiere mari (40,0%).
· Potenţial turistic natural mediu
(rezervaţie de tisă).
· Preponderenţa exploataţiilor agricole
familiale.
· Comuna Tudora este alimentată cu
energie electrică în totalitate
· Reţea hidrografică bogată.
· Soluri fertile.
· Vegetaţie spontană lemnoasă
alcătuită din păduri de gorun, stejar şi fag
· Fără accesibilitate feroviară directă.
· Relief accidentat, versanţi cu pante
accentuate care determină apariţia
fenomenelor de eroziune.
· Amplitudine termică mare
nefavorabilă dezvoltării anumitor activităţi
agricole
· Fond forestier iraţional exploatat şi
diminuarea activităţilor de întreţinere şi
regenerare a pădurilor
· Pondere foarte mare a populaţiei
ocupate în agricultură.
· Pondere însemnată exploataţii
agricole individuale de subzistenţă şi
semisubzistenţă.
· Starea proastă a infrastructurii fizice
şi de utilităţi din regiune.
· Poziţia geografică face ca fluxul
turistic să fie scăzut
· Străzile din intravilan nu au trotuare,
cu mici excepţii.
· Comuna nu are reţea electrică pentru
iluminatul public.
· Lipsa reţelei de alimentare cu apă
38
Strategia de dezvoltare locală 2014-2020, comuna Tudora, județul Botoșani
potabilă şi canalizare.
· Lipsa alimentării cu gaze naturale.
Oportunităţi Ameninţări
· Posibilitatea dezvoltării a variate
activităţi economice pe baza unei largi
oferte a cadrului natural.
· Posibilităţi de accesare a fondurilor
externe si interne.
· Set aproape complet de legi privind
drepturile de proprietate, administrarea,
ameliorarea şi exploatarea fondului funciar
· Localizare într-o regiune cu
potenţial etno-cultural important; includerea
comunei în circuitul turistic al judeţului
· Existenţa programelor de
îmbunătăţire a resurselor umane.
· Creşterea suportului financiar prin
accesarea proiectelor pentru dezvoltare
umană
· Posibilitatea valorificării superioare
a potenţialului zootehnic prin organizarea
mai eficientă a producătorilor (cooperare).
· Existenţa unei politici de dezvoltare
agricolă şi rurală (oportunitatea accesării
fondurilor europene).
· Există forţă de muncă neutilizată
eficient pe parcursul unui an care poate fi
atrasă în mica industrie şi meşteşugărit
· Existenţa proiectelor de reabilitare,
modernizare, dezvoltare a infrastructurii
rurale
· Realizarea unui sistem centralizat de
alimentare cu apă
· Restricţii pentru dezvoltarea unor
activităţi agricole determinate de anumite
caracteristici ale cadrului natural.
· Dezvoltarea activităţilor antropice
cu efecte negative asupra florei şi mai ales a
faunei (biodiversităţii)
· Utilizarea neraţională a suprafeţelor
arabile
· Lipsa unui management adecvat
gestionării resurselor turistice
· Sărăcie:15,0% dintre gospodării
primesc ajutor social.
· Dificultăţi în susţinerea financiară a
proiectelor
· Interes relativ redus din partea
investitorilor străini şi români pentru
investiţii în economia rurală (industria
lemnului, industria alimentară, turism etc).
· Diversificarea activităţilor agricole
şi neagricole este restricţionată de
obişnuinţele oamenilor.
· Slaba infrastructură rutieră şi
tehnico-edilitară sunt principalele cauze ale
interesului scăzut al turiştilor pentru această
comunitate.
· Poluarea apelor de suprafaţă şi a
celor subterane.
· Accentuarea poluării solului datorită
activităţilor din agricultură.
· Dificultăţi financiare în susţinerea
39
Strategia de dezvoltare locală 2014-2020, comuna Tudora, județul Botoșani
· Creşterea suportului financiar
necesar pentru programele/proiectele
destinate modernizării instituţionale.
· Legislaţie favorabilă descentralizării
şi promovării formelor parteneriale.
proiectelor.
Pe baza diagnosticului din capitolul precedent şi cu ajutorul analizei SWOT de mai
sus,suntem în măsură să evidenţiem, obiectivele strategice de dezvoltare a comunei
Tudora.
Identificarea direcţiilor de dezvoltare ale comunei a avut la bază principiul
dezvoltării locale integrate, înţelegând prin această dezvoltarea prin corelarea celor trei
componente majore ale dezvoltării unei comunităţi, şi anume dezvoltarea economică,
dezvoltarea socială şi gestionarea echilibrată a resurselor şi mediului natural, astfel încât
realizarea fiecărui obiectiv strategic, aparţinând oricărei componente de dezvoltare, actuale
sau viitoare, să aibă un impact pozitiv sau cel puţin să nu afecteze realizarea obiectivelor
din celelalte componente majore ale dezvoltării.
Obiectivul general al Strategiei de Dezvoltare Locală constă în creşterea capacităţii
de planificare şi parteneriat a actorilor de la nivel local, în vederea dezvoltării economice,
sociale şi de mediu a comunităţii locale.
În vederea realizării obiectivului general, se va urmări atingerea următoarelor
obiective specifice:
Domeniul economie – agricultura
Trecerea de la agricultura de subzistenţă la cea modernă, intensivă, racordată la
principiile economiei de piaţă, pe coordonatele protejării mediului natural şi
îmbunătăţirii nivelului de trai în zona rurală, conform cu standardele acquis –ului
comunitar.
Domeniul economie – industrie
Creşterea competitivităţii şi a performanţei domeniului industrial de la nivelul comunei
Tudora, în vederea întăririi capacităţii de adaptare la cerinţele pieţei interne şi
internaţionale, pe fondul unei dezvoltări durabile şi echilibrate a economiei pe
ansamblu.
Domeniul mediu
Creşterea calităţii mediului şi promovarea activă a măsurilor de protecţie a acestuia
40
Strategia de dezvoltare locală 2014-2020, comuna Tudora, județul Botoșani
Domeniul dezvoltare socială
Creşterea calităţii vieţii şi a stării de sănătate a populaţiei
Domeniul amenajarea teritoriului şi infrastructura de transport
Utilizarea optimă a teritoriului comunei şi îmbunătăţirea infrastructurii de transport
Domeniul administratie publică locală
Modernizarea administraţiei publice
Domeniul educaţie şi formare
Dezvoltarea resurselor umane prin îmbunătăţirea infrastructurii educaţionale şi
asigurarea accesului la diferite forme de educaţie
Domeniul cultură, sport şi agrement
Dezvoltarea infrastructurii pentru cultură, sport şi agrement
41
Strategia de dezvoltare locală 2014-2020, comuna Tudora, județul Botoșani
CAPITOLUL 4
Domeniile dezvoltării comunei Tudora, obiectivele şi proiectele specifice
4.1.Economia locală
4.1.1. Agricultura
4.1.1.1. Prezentare generală
Până la tratatul de la Adrianopol din 1829, economia românească se
întemeia pe creşterea vitelor. După desfiinţarea monopolului comercial otoman cultura
plantelor începe să ia o amploare din ce in ce mai mare.
Creşterea vitelor a intrat în declin dupa reforma agrară din 1864 când ţaranilor l-i sa
îngrădit dreptul de folosire a islazurilor. Ţăranii cultivau mai ales porumb şi mei, în timp
ce marele propietar cultiva mai ales grâu. Agricultura se făcea cu mijloace rudimentare.
Plugul şi grapa erau din lemn (cu excepţia brăzdarului); semănatul şi seceratul se faceau cu
mâna; treieratul se făcea cu animale.
După 1864 şi 1921 s-au dezvoltat proprietaţi individuale. Încep să se utilizeze
pluguri şi grape de fier. După 1921 au început să practice legumicultura. Culturile cel mai
des întâlnite erau cele de tomate, castraveţi şi varza. Tot acum încep să se introducă pe
marile propietaţi primele maşini agricole (secerători, batoze, semănatori). Se creşteau vaci,
cai, porci, oi, bivoliţe şi păsări.
Pe teritoriul localităţii sunt prezente culturi agricole variate:
 Cereale: grâu,secară, triticale,orzoaică, porumb, ovăz, soia
 Legume: roşii, ceapă, usturoi, fasole, ardei, varză, mazare, castraveţi,
vinete, pepeni, cartofi, morcov, conopidă
 Plante uleioase: floarea-soarelui
 Viţa de vie
 Pomi fructiferi: meri, pruni
Zonele de sol corespund clasei argiluvisolurilor. Ca tipuri principale apar soluri
cenuşii, soluri brune şi luvisoluri albice. Solurile cenuşii au un conţinut mediu, deci cu o
fertilitate mijlocie spre bună. Solurile brune au un conţinut scăzut de humus şi de substanţe
nutritive şi drenajul îngreunat de prezenţa fenomenelor de pseudogleizare şi anaerobioză.
Luvisolurile au un conţinut sărac de humus, intensă debazificare şi levigare, având în
aceste condiţii o fertilitate scăzută. Solurile intrazonale şi slab dezvoltate au apariţii
42
Strategia de dezvoltare locală 2014-2020, comuna Tudora, județul Botoșani
insulare sau în benzi şi sunt reprezentate prin regosoluri şi erodisoluri, dispersate în areale
reduse pe versanţii supuşi eroziunii; soluri aluviale, în lungul văilor şi coluviale, la baza
versanţilor; soluri hidromorfe şi soluri halomorfe.
Conform datelor din fişa comunei utilizarea terenului in comuna este:
· Suprafaţa agricolă: 3966,26 ha
· Suprafaţa arabilă: 2774,89 ha
· Păşuni: 1022,61 ha
· Fâneţe: 99,77 ha
· Livezi şi pepiniere pomicole: 66,67 ha
· Vii: 2,32 ha
În funcţie de tipul de cultură, situaţia este urmatoarea:
Produs An Cantitate Suprafaţă
Grâu 2011 598 T 200 ha
2012 486 T 180 ha
2013 180 T 50 ha
Secară 2011 125 T 50 ha
2012 34 T 20 ha
2013 30,6 T 17 ha
Triticale 2013 18 T 5 ha
Orzoaică 2011 45 T 30 ha
2013 50 T 25 ha
Ovăz 2011 85 T 50 ha
2012 24 T 15 ha
2013 80 T 40 ha
Porumb 2011 4780 T 1200 ha
2012 2728 T 1137 ha
2013 7295 T 1459 ha
Fasole 2011 16 T 16 ha
2012 15 T 15 ha
2013 15 T 10 ha
Cartofi 2011 3340 T 200 ha
2012 4675 T 200 ha
2013 950 T 170 ha
43
Strategia de dezvoltare locală 2014-2020, comuna Tudora, județul Botoșani
Floarea-Soarelui 2011 40 T 27 ha
2012 54 T 15 ha
2013 80 T 40 ha
Soia 2011 5 T 3 ha
– – –
2013 11 T 5 ha
Sfecla de zahăr 2011 1425 T 50 ha
2012 1035 T 50 ha
2013 1200 T 40 ha
Tomate 2011 1600 T 55 ha
2012 1500 T 50 ha
2013 1400 T 56 ha
Ceapă 2011 175 T 35 ha
2012 360 T 30 ha
2013 630 T 49 ha
Usturoi 2011 60 T 15 ha
2012 165 T 15 ha
2013 18 T 12 ha
Varză 2011 75 T 20 ha
2012 320 T 20 ha
2013 1800 T 40 ha
Ardei 2011 60 T 10 ha
2012 110 T 10 ha
2013 31,5 T 21 ha
Castraveţi 2011 50 T 10 ha
2012 110 T 10 ha
2013 250 T 10 ha
Morcov 2011 48 T 8 ha
2012 64 T 8 ha
2013 18 T 9 ha
Fasole păstăi 2011 36 T 6 ha
2012 15 T 5 ha
2013 28,8 T 8 ha
44
Strategia de dezvoltare locală 2014-2020, comuna Tudora, județul Botoșani
Vinete 2011 8 T 1 ha
2012 15 T 1 ha
2013 120 T 3 ha
Conopidă 2011 27 T 5 ha
2012 35 T 1 ha
2013 120 T 3 ha
Pepeni verzi 2011 35 T 2 ha
2012 120 T 2 ha
2013 210 T 3 ha
Astăzi, agricultura comunei este una de subzistenţă, fiind foarte multe terenuri
necultivate. O pondere însemnată o reprezintă cultivarea legumelor şi comercializarea
acestora pe pieţele din judeţ.
Efectivele de animale, în totalitate aparţinând domeniului privat, sunt reprezentate
în principal prin porcine, bovine, ovine. Creşterea păsărilor cunoaşte o mare dezvoltare.
Structura animalelor :
Specie An Număr
Bovine 2011 1963
2012 1927
2013 1937
Porcine 2011 1100
2012 1400
2013 1024
Ovine 2011 7792
2012 8928
2013 8801
Caprine 2011 506
2012 466
2013 807
Păsări 2011 25475
2012 34600
2013 27600
Cabaline 2011 572
45
Strategia de dezvoltare locală 2014-2020, comuna Tudora, județul Botoșani
2012 457
2013 404
Iepuri 2011 300
2012 240
2013 210
Albine 2011 280 (familii)
2012 260 (familii)
2013 350(familii)
4.1.1.2.Analiza SWOT pentru domeniul agricultura
Puncte tari Puncte slabe
· Relativă specializare în creşterea
animalelor.
· Preponderenţa exploataţiilor agricole
familiale.
· Soluri fertile care favorizează
dezvoltarea unei agriculturi
diversificate
· Resurse naturale importante, în
special reţeaua hidrografică;
· Forţa de muncă importantă în
agricultură
· Tradiţia legumiculturii şi creşterii de
animale
· Autorităţi locale deschise
· Potenţialul terenului arabil – suport
pentru o gamă largă de culture (grau,
orz, porumb, legume)
· Utilizarea redusă a pesticidelor şi
îngrăşămintelor
· Pondere scăzută a culturilor intensive.
· Număr mic de animale pe exploataţie.
· Pondere însemnată exploataţii agricole
individuale de subzistenţă şi
semisubzistenţă.
· Asociere slabă a producătorilor agricoli
· Forţa de muncă slab calificată în domeniu,
faţă de tendinţele europene
· Inexistenţa unor forme organizate de
exploatare agricolă
· Sistem educaţional inexistent în domeniu
· Inexistenţa sistemelor de colectare,
prelucrare şi valorificare superioară a
produselor agricole
· Lipsa echipamentelor de irigaţii
Oportunităţi Ameninţări
· Posibilitatea valorificării superioare a
potenţialului zootehnic prin
· Politici şi strategii în domeniu neclar
definite.
46
Strategia de dezvoltare locală 2014-2020, comuna Tudora, județul Botoșani
organizarea mai eficientă a
producătorilor (cooperare).
· Set aproape complet de legi privind
drepturile de proprietate,
administrarea, ameliorarea şi
exploatarea fondului funciar.
· Existenţa unei politici de dezvoltare
agricolă şi rurală (oportunitatea
accesării fondurilor europene).
· Interes maxim din partea societăţii
civile şi a comunităţii internaţionale
pentru susţinerea dezvoltării rurale
locale/regionale
· Existenţa resurselor nerambursabile
din fondurile structurale pentru
agricultură
· Posibilitatea practicării agriculturii
ecologice
· Implementarea deficitară a legislaţiei
funciare (legi neclare, adesea
contradictorii şi lipsite de transparenţă).
· Interes relativ redus din partea
investitorilor străini şi români pentru
investiţii în economia rurală (industria
lemnului, industria alimentară, turism etc).
· Practici agricole neraţionale care pot
conduce la degradarea solului
· Slaba informare a agricultorilor cu privire
la normele europene
4.1.1.3 Obiective pentru domeniul agricultură
În formularea obiectivelor trebuie să se ţină cont de strategiile naţionale şi cele
judeţene:
· „Planul de Dezvoltare Regională” elaborat de Agenţia de Dezvoltare
Regională”
· „Planul Naţional de Dezvoltare a României”
· „Programul de Guvernare”
· „Planul Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală “
47
Strategia de dezvoltare locală 2014-2020, comuna Tudora, județul Botoșani
Obiectivul general al comunei Tudora in domeniul agriculturii este:
Trecerea de la agricultura de subzistenţă la cea modernă, intensivă, racordată la
principiile economiei de piaţă, pe coordonatele protejării mediului natural şi îmbunătăţirii
nivelului de trai în zona rurală, conform cu standardele acquis –ului comunitar.
Obiectivele specifice sunt:
I. Realizarea unor structuri care să contribuie la relansarea producţiei agricole,
prin:
· Atragerea şi stimularea producătorilor agricoli pentru a se organiza în
sisteme de cooperare şi asociere în scopul aplicării unor tehnologii
moderne;
· Organizarea unei activitati de consultanta agricola care să aibă în sarcină
rezolvarea operativă a tuturor problemelor agricole.
II. Integrarea producţiei agricole cu industria alimentară, reţeaua de depozitare,
transport; dezvoltarea agenţilor economici pentru prestări de servicii în
agricultură.
III. Reactualizarea studiilor pedologice şi agrochimice şi stabilirea notelor de
bonitare, pe sole, în cadrul fiecărei proprietăţi; reactualizarea pe bază de
bonitate, a zonării şi microzonării producţiei agricole; studii de amenajare
integrată a diferitelor zone, pentru protejarea şi ridicarea potenţialului productiv
al pământului; studii de elaborare a noilor tipologii de exploataţii agricole
specifice.
IV. Îmbunătăţirea soiurilor folosite (folosirea unor soiuri timpurii şi semitimpurii
rezistente la secetă, adaptate fiecărei zone de cultură, care să depăşească prin
timpurietate perioadele critice de secetă);
V. Monitorizarea acţiunii de creştere a animalelor si îmbunătăţirea potenţialului
genetic al animalelor, asigurarea unor efective şi producţii animale care să
satisfacă necesarul de consum a populaţiei şi crearea de disponibilităţi;
VI. Conservarea şi ameliorarea biodiversităţii fondului forestier prin:
· stoparea defrişării pădurilor şi a vegetaţiei forestiere din afara fondului
forestier;
48
Strategia de dezvoltare locală 2014-2020, comuna Tudora, județul Botoșani
· excluderea păşunatului din păduri;
· conversia arboretelor din lăstari la codru.
4.1.1.4 Fişe de proiect
Fişa nr. 1
Domeniu
Agricultura
Programul / proiectul propus
Titlul:
Sprijin pentru producatorii agricoli
Cadrul general Există posibilitatea eficientizării activităţilor
agricole prin asociere şi cooperare
Grup ţintǎ Fermierii locali
Obiective Atragerea şi stimularea producătorilor
agricoli pentru a se organiza în sisteme de
cooperare şi asociere în scopul aplicării
unor tehnologii moderne
Motivaţia proiectului Proprietate divizată, exploataţii mici,
agricultura de subzistenţă
Modul de implementare a proiectului Instituţionalizarea unei întălniri pe an între
autorităţile publice (primarie, prefectură,
consiliul judeţean, Ministerul Agriculturii),
agenţi economici specializaţi, institute de
educaţie şi cercetare în domeniul agricol şi
fermierii locali în vederea promovării
acţiunilor agricole moderne
Sursa de finanţare/posibile surse de
finanţare
Bugetul local
Instituţia care raspunde de realizarea
proiectului
Consiliul local
Termen de realizare Operaţional în 24 luni
Indicatori O întâlnire pe an, participarea a cel puţin 5
instituţii, cel puţin 2 agenţi economici, cel
49
Strategia de dezvoltare locală 2014-2020, comuna Tudora, județul Botoșani
puţin 15 fermieri locali
În 2020 –existenţa a cel puţin doua asociaţii
noi ale fermierilor
Fişa nr. 2
Domeniu
Agricultura
Programul / proiectul propus
Titlul:
Consiliere şi consultanţă pentru fermieri
prin Centru de informare, consiliere şi
consultanţă
Cadrul general Nu există o formă coerenta de informare
pentru fermierii locali
Grup ţintǎ Fermierii locali
Obiective Organizarea unei activităţi de consultanţă
agricola care să aibă în sarcină rezolvarea
operativă a tuturor problemelor agricole
Motivaţia proiectului O formă permanentă de consultanţă poate
creşte nivelul de informare şi în final
performanţa agriculturii locale
Modul de implementare a proiectului Crearea la nivel local a unui centru de
informare, consultanţă şi consiliere pentru
fermieri care să se ocupe inclusiv de
orientarea producţiei agricole în
concordanţăcu tendinţele previzibile ale
pieţei interne şi
externe, promovarea agriculturii ecologice
Sursa de finanţare/posibile surse de
finanţare
Bugetul local, fonduri structurale
Instituţia care raspunde de realizarea
proiectului
Consiliul local, Direcţia judeţeana pentru
agricultură
Termen de realizare Centru operaţional în 2020
Indicatori Înfiinţarea centrului în 2020
50
Strategia de dezvoltare locală 2014-2020, comuna Tudora, județul Botoșani
Fişa nr. 3
Domeniu
Agricultura
Programul / proiectul propus
Titlul:
Incubator de afaceri general şi pentru
Agricultură
Cadrul general Activitate societăţilor comerciale în
domeniul agricol este nesemnificativă
Grup ţintǎ Fermieri locali, agenţi economici cu
activitate în domeniu
Obiective Integrarea producţiei agricole cu industria
alimentară, reţeaua de depozitare, transport;
dezvoltarea agenţilor economici pentru
prestări de servicii în agricultură
Motivaţia proiectului Este nevoie de o integrare a activităţilor de
producţie, transport, prelucrare a produselor
agricole, ceea ce presupune existenţa unor
agenţi economici, de preferinţă locali, în
domeniu
Modul de implementare a proiectului Specializarea Centrului de
informare,consiliere şi consultanţă în
marketingul
agricol şi incubator de afaceri pentru
agricultură.Organizarea anuală a unui
seminar cuexemple de succes de afaceri în
domeniulagricol
Sursa de finanţare/posibile surse de
finanţare
Buget local, sponsorizări, contribuţii ale
Fermierilor
Instituţia care raspunde de realizarea
proiectului
Centrul de informare, consiliere şi
Consultanţă
Termen de realizare 2021
Indicatori Cel puţin 3 proiecte de afaceri în domeniul
51
Strategia de dezvoltare locală 2014-2020, comuna Tudora, județul Botoșani
agriculturii lansate, minim 10 activităţi de
consultanţă/lună
Un seminar cu exemple de succes pe an
Fişa nr. 4
Domeniu
Agricultura
Programul / proiectul propus
Titlul:
Conservarea şi ameliorarea biodiversităţii
fondului forestier
Cadrul general Actualele zone verzi nu sunt foarte
însemnate ca suprafaţă de aceea necesită o
atenţie special
Grup ţintǎ Populaţia locală
Obiective Conservarea şi ameliorarea biodiversităţii
fondului forestier.
Motivaţia proiectului Este necesară menţinerea şi dezvoltarea
actualelor zone verzi
Modul de implementare aproiectului · Dezvoltarea acţiunilor locale de control
şicrearea unui parteneriat cu un
ONG,eventual Garda de mediu, care
săurmarească:
· stoparea defrişării pădurilor şi a
vegetaţiei forestiere din afara fondului
forestier;
· excluderea păşunatului din păduri;
· conversia arboretelor din lăstari la codru;
· reconstrucţia ecologică a pădurilor
destructurate;
· extinderea suprafeţei pădurilor şi a altor
forme de vegetaţie forestieră în zonele
destinate şi amenajate pentru sport,
agrement, recreere;
52
Strategia de dezvoltare locală 2014-2020, comuna Tudora, județul Botoșani
Sursa de finanţare/posibile surse de
finanţare
Surse private, Buget local, fonduri
structurale
Instituţia care raspunde de realizarea
proiectului
Autorităţi locale, ONG
Termen de realizare 2019
Indicatori · 1 parteneriat cu un ONG
· 1 acţiune/an de curăţare a zonelor verzi
cu ajutorul voluntarilor
· plantarea anuală a 100 de arbori cu
ajutorulvoluntarilor
4.1.2.Industria
4.1.2.1.Prezentare generală
Potenţialul economic al comunei Tudora este predominant agrozootehnic, locuitorii
ocupându-se de cultivarea pământului şi creşterea animalelor. De asemenea, sunt
dezvoltate domenii precum tâmplăria (lemn şi PVC), construcţiile, prestări servicii, comerţ,
producţie, agroturism etc. Un loc important în valorifivarea resurselor locale, însă numai
pentru necesităţi proprii, îl ocupau meşteşugurile săteşti.
Datorită resurselor de care dispune, localitatea prezintă potenţial de afaceri, unde
investitorii ar putea desfăşura activităţi în domeniul agricol, înfiinţarea de ferme zootehnice
şi de prelucrare a produselor animaliere. De asemenea, se pot dezvolta mai mult domeniile
de activităţi şi servici necesare comunităţii în cadrul judeţului.
Pe teritoriul comunei Tudora îşi desfaşoară activitatea o serie de persoane juridice
cu sediul social în comună, dar şi firme care au deschis punct de lucru în comuna şi absorb
forţă de muncă locală. Dintre acestea enumerăm:
Denumire firmă Domeniul de activitate
FILONIA CVS SRL Comerţ al materialului lemnos şi a
materialelor de construcţie şi
echipamentelor sanitare
53
Strategia de dezvoltare locală 2014-2020, comuna Tudora, județul Botoșani
CATETA-VILA SRL Lucrări de construcţii a clădirilor
rezidenţiale şi nerezidenţiale
FERMIERUL SANATATII SRL Creşterea ovinelor şi caprinelor
VOREX L&M COM SRL Comerţ cu amănuntul al pâinii, produselor
de patiserie şi produselor zaharoase, în
magazine specializate
SORTILINE SRL Lucrări de pregătire a terenului
TESORO NOSTRO SRL Comerţ al materialului lemnos şi a
materialelor de construcţie şi
echipamentelor sanitare
VULTURI SRL Extracţia pietrişului şi nisipului; extracţia
argilei şi caolinului
FLAVOSEB SRL Comerţ cu amănuntul în magazine
nespecializate, cu vânzare predominantă de
produse alimentare, băuturi şi tutun
PEDVAS WOOD TRADING SRL Exploatarea forestieră
COTOC VET SRL Activităţi veterinare
4.1.2.2.Analiza SWOT
Puncte tari Puncte slabe
· Comuna Tudora are mari resurse de
materii prime care pot fi prelucrate.
· Ocupaţii tradiţionale.
· Relativă asigurare cu servicii minime,
de bază.
· Forţa de muncă numeroasă
· Autorităţi locale deschise
· Existenţa materiilor prime pentru
industria alimentaţiei
· Spaţii şi terenuri disponibile pentru
dezvoltări antreprenoriale
· Starea proastă a infrastructurii fizice şi
de utilităţi din regiune
· Serviciile bancare sunt slab reprezentate.
· Serviciile de asistenţă de specialitate în
domeniul agricol duc lipsa de specialişti
· Structura economică puţin diversificată
· Lipsa instalaţiilor şi a unei staţii de
epurare
· – Spirit antreprenorial redus
· -Lipsa unui sistem informaţional adecvat
susţinerii activităţilor din toate ramurile
economiei, în vederea diversificării
54
Strategia de dezvoltare locală 2014-2020, comuna Tudora, județul Botoșani
gamei serviciilor şi activităţilor
productive;
· Infrastructura de afaceri neuniform
repartizată;
· Lipsa unor investiţii economice de tip
Parteneriat Public – Privat
· Lipsa unei strategii de marketing local şi
insuficientă promovare a produselor şi
serviciilor locale
· Utilizarea pe o scară relativ mică a
tehnologiilor avansate
· Productivitatea industrială este încă
scăzută, raportat la cea din Uniunea
Europeană
Oportunităţi Ameninţări
· Există forţă de muncă neutilizată
eficient pe parcursul unui an care poate
fi atrasă în mica industrie şi
meşteşugărit.
· Existenţa unei politici de dezvoltare
rurală (oportunitatea accesării
fondurilor europene).
· Existenta resurselor nerambursabile din
fondurile structurale
· Integrarea în strategiile de dezvoltare
ale judeţului
· Diversificarea activităţilor agricole şi
neagricole este restricţionată de
obişnuinţele oamenilor.
· Insuficient dezvoltate serviciile destinate
populaţiei (croitorie, încălţăminte etc.).
4.1.2.3. Obiective pentru domeniul industrie
Strategia de dezvoltare a industriei are la bază obiectivele şi strategiile
guvernamentale stabilite în Programul de Guvernare, priorităţile pe termen scurt şi mediu
stabilite prin Planul Naţional de Dezvoltare. Totodată această strategie trebuie să concorde
cu Politica Industrială a României şi să aibă în vedere prevederile Directivei Consiliului
55
Strategia de dezvoltare locală 2014-2020, comuna Tudora, județul Botoșani
Europei 96/413/EC din 1996 privind întărirea competitivităţii industriale comunitare, dar şi
prevederile cuprinse în Strategia Naţională de Dezvoltare Durabilă a României (2000-
2020), precum şi în Programul Naţional de Dezvoltare Regională a ţării. De asemenea,
trebuie să existe concordante cu Strategia de dezvoltare a judetului Botoşani.
Obiectivul general
Obiectivul general îl reprezintă creşterea competitivităţii şi a performanţei
domeniului industrial de la nivelul comunei Tudora, în vederea întăririi capacităţii de
adaptare la cerinţele pieţei interne şi internaţionale, pe fondul unei dezvoltări durabile şi
echilibrate a economiei pe ansamblu.
Obiectivele specifice sunt:
I. Menţinerea investiţiilor actuale prin construirea parteneriatului cu mediul de
afaceri
II. Promovarea bunurilor şi serviciilor locale
III. Atragerea de noi investiţii, îndeosebi din industrii nepoluante prin utilizarea
capacităţilor de producţie, a resurselor existente şi facilitarea accesului la
utilităţi
IV. Încurajarea antreprenoriatului autohton
4.1.2.4. Fişe de proiect
Fişa nr 5.
Domeniu
Industria
Programul / proiectul propus
Titlul:
Clusterul – modalitate de dezvoltare
pentrueconomia locală
Cadrul general Clusterele sunt definite drept o concentrare
sau aglomerare teritorială de firme mici şi
mijlocii specializate într-un domeniu comun
56
Strategia de dezvoltare locală 2014-2020, comuna Tudora, județul Botoșani
(serviciu, produs, cunoştinţe) sau domenii
inter-relaţionale în sectorul respectiv.
Clustering-ul poate reprezenta o piatră de
temelie pentru dialogul constructiv dintre
reprezentanţii mediului de afaceri şi sectorul
public, mediul educaţional, societatea civilă
etc, astfel făcând posibilă creşterea
eficienţeiparteneriatelor orientate către
inovaţie la
nivel local.
Fiind considerat un model de succes la nivel
european în domeniul sprijinirii mediului
de afaceri, clusterele vor fi promovate în
România în anii următori datorită
posibilităţii de a finanţa integrarea
întreprinderilor româneşti în lanţuri cluster.
Grup ţintǎ Agenţii economici locali, ONG-uri,
autorităţipublice, mediul academic
Obiective Menţinerea investiţiilor actuale prin
construirea parteneriatului cu mediul
deafaceri
Motivaţia proiectului Lipsa unui parteneriat în mediu de afaceri
poate conduce la diminuarea activităţii
economice
Modul de implementare a proiectului · Iniţierea unui parteneriat strategic
învederea elaborării unui studiu
privindoportunitatea constituirii unui
cluster;în analiza constituirii unui cluster
în zonă sevor avea în vedere şi
următoarele aspecte:
– existenţa a numeroşi agenţi economici
în domeniul comerţului şi construcţiilor
– dezvoltarea unor activităţi economice
57
Strategia de dezvoltare locală 2014-2020, comuna Tudora, județul Botoșani
nepoluante
– activităţi de relaţionare cu mediul
academic din regiune, dat fiind că
elementulde succes al unui cluster îl
reprezintă cooperarea între mediul de
afaceri si mediul academic;
· invitarea firmelor de consultanţă
încadrul unor sesiuni de informare a
mediuluide afaceri local privind
posibilităţile definanţare în domeniul
creşterii productivităţii, dezvoltării
resurselor umane, utilizării tehnologiilor
inovative;
· organizarea unor misiuni economice
pentru mediul de afaceri local;
· organizarea, împreună cu Camera de
Comerţşi Industrie a unor seminarii
deinformare a mediului de afaceri local
privindaccesul pe Piaţa Unică prin
certificareaproduselor sau serviciilor,
conform cerinţeloreuropene.
Sursa de finanţare/posibile surse de
finanţare
– Sponsorizări;
– Bugetul judeţului;
– Bugetul de stat, programe
guvernamentale, programe naţionale;
– Programul Operational Sectorial
Creşterea Competitivitătii Economice;
– Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane.
Instituţia care raspunde de realizarea
proiectului
Consiliul local, agenţi economici
Termen de realizare 2021
Indicatori · încheierea parteneriatului strategic
58
Strategia de dezvoltare locală 2014-2020, comuna Tudora, județul Botoșani
autoritaţi-mediu de afaceri – mediu
academic
· elaborarea studiului de oportunitate
· 2 seminarii de informare/an privind
posibilitaţile de finanţare pentru sectorul
privat
· misiune economică/an
· un seminar / an privind modalitaţile de
pătrundere pe Piaţa Unică
Fişa nr.6
Domeniu
Industria
Programul / proiectul propus
Titlul:
Creşterea vizibilităţii produselor şi
serviciilor locale, precum şi a
oportunitatilor pentru dezvoltarea de
afaceri
Cadrul general Tudora este o localitate cu atractivitate
medie pentru investiţii. Oportunităţile locale
trebuie promovate ca şi produsele şi
serviciile existente
Grup ţintǎ Agenţii economici
Obiective Promovarea bunurilor şi serviciilor locale
Motivaţia proiectului Comunităţile locale se află în competiţie
pentru dezvoltare economică şi atragerea de
investiţii. Promovarea poate constitui un
element de diferenţiere în atragerea de
capital.
Modul de implementare a proiectului Elaborarea unei strategii de marketing local
Sursa de finanţare/posibile surse de
finanţare
Bugetul local şi sponsorizări
Instituţia care raspunde de realizarea Consiliul local şi agenţi economici
59
Strategia de dezvoltare locală 2014-2020, comuna Tudora, județul Botoșani
proiectului
Termen de realizare 2019
Indicatori Strategia de marketing local
60
Strategia de dezvoltare locală 2014-2020, comuna Tudora, județul Botoșani
4.2 Mediu
4.2.1.Prezentare generală
Gradul de poluare a apei, aerului, solului şi pădurii nu prezintă factori majori de
risc.
Alimentarea cu apă potabilă nu se realizează în sistem centralizat. Alimentarea cu
apă se face din straturile acvifere, prin intermediul fântânilor. În zonele de intravilan ale
localităţii există pericolul continuu de depreciere multiplă a calităţii acviferului freatic, în
special din cauza lipsei dotării cu instalaţii edilitare, deşeurile ajung în subteran (prin
intermediul latrinelor neimpermeabile şi al şanţurilor arterelor stradale), ori indirect (de la
depozitarea gunoiului de grajd, de la gropile improvizate de gunoi).
Nu există canalizare pe teritoriul comunei şi acest lucru reprezintă un element de
risc pentru poluarea apei şi solului.
Există probleme cu gunoiul menajer pentru că nu există spaţii de depozitare
adecvate şi acesta este deversat de localnici în diferite zone ale comunei, în special pe
albiile apelor curgătoare.
AER
Pe teritoriul comunei nu există obiective industriale sau de altă factură care să fie
surse majore de poluare a aerului astfel, poluarea atmosferei se situează în norme
admisibile. Sunt prezente noxe provenind din activităţile agricole şi zootehnice: amoniac,
metan, protoxid de carbon etc.
APA
Pârâul Pleşu este principala apă de suprafaţă şi traversează întreg teritoriul comunei
Tudora. Pârâul Pleşu este axul în jurul căruia s-a dezvoltat localitatea şi are un bogat bazin
hidrografic format din afluenţi permanenţi, cât şi văi cu caracter torenţial. Pârâul Pleşu se
varsă în râul Siret (care constituie limita administrativă a teritoriului în partea de vest a
localităţii). Calitatea şi cantitatea apei cursurilor de apă de suprafaţă nu corespund
necesităţilor de consum din zonă.
61
Strategia de dezvoltare locală 2014-2020, comuna Tudora, județul Botoșani
Calitatea apei este alterată şi de deversarea gunoiului menajer direct în albiile
pâraielor de către locuitorii din zonă.
Trebuie acordată o atenţie deosebită folosirii îngrăşămintelor chimice şi
pesticidelor în agricultură, pentru că există riscul ca aceşti compuşii chimici să se infiltreze
în pânza freatică, ce constituie principala sursă de apă a locuitorilor. Pânza de apă freatică
este cantonată în orizonturi de nisipuri şi prundişuri ale teraselor şi şesurilor râului Siret.
Apa freatică prezintă, pe alocuri, un grad de mineralizare mult mai ridicat, datorită
infiltraţiilor din albiile pâraielor.
SOLUL
Solul reprezintă principala sursă naturală a comunei. Creşterea suprafeţei arabile
impune aplicarea unei strategii de protecţie, ameliorare şi utilizare a solului pe principiile
dezvoltării durabile.
Degradarea solului se datorează în principal defrişărilor, alunecărilor de teren,
eroziunii, depozitării necontrolate a deşeurilor solide, lipsei echipării tehnico-edilitare cu
reţea de canalizare şi staţie de epurare.
PĂDUREA
Legea nr.5/6 martie 2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului
naţional include Pădurea Tudora în categoria zonelor protejate.
Pe teritoriul comunei există o rezervaţie de tisă, a doua ca mărime din ţară.
Arboretul de tisă se întinde pe 149 ha pe versantul de nord-nord-vest al dealului Bobeica şi
este în amestec cu fag. Rezervaţia se află la 5 km de centrul satului, la o altitudine de
aproximativ 470 de metri. Datorită lemnului preţios, folosit în trecut, în construcţii şi în
fabricarea unor obiecte de artizanat, numărul de exemplare a fost diminuat.
În cadrul comunei Tudora nu există probleme de mediu deosebit de grave. Valorile
înregistrate sunt în limitele normalităţii. Oportunităţile sunt concentrate în programele,
strategiile şi legislaţia elaborată până în prezent, toate oferind o abordare prietenoasă a
mediului înconjurător. În cazul poluării apei punctele slabe se referă la: lipsa sistemului
centralizat de alimentare cu apă, lipsa sistemului de canalizare şi epurare a apelor uzate,
degradarea pânzei de apă freatică din cauza depozitării necontrolate a gunoaielor menajere.
Pentru aer principalul punct negativ se referă la sursa poluării, şi anume activităţile
62
Strategia de dezvoltare locală 2014-2020, comuna Tudora, județul Botoșani
agricole şi zootehnice şi lipsa lor de monitorizare ca agenţi poluanţi. În cazul pădurii
acţiunile de defrişare şi despădurire au provocat probleme ecologice severe: apariţia
versanţilor şi dispariţia unor specii de arbori.
4.2.2.Analiza SWOT
Puncte tari ale comunei Tudora Puncte slabe
· Existenţa unor suprafeţe împădurite
· Inexistenţa a numeroşi agenţi
economici cu potenţial de poluare
· Autorităţi locale deschise
· Reţea hidrografică bogată.
· Aer poluat în limite admisibile
· Soluri fertile
· Vegetaţie spontană lemnoasă alcătuită
din păduri de gorun, stejar şi fag.
· Pădure protejată.
· Rezervaţia de tisă
· Lipsa sistemului centralizat de
alimentare cu apă.
· Lipsa sistemului de canalizare şi epurare
a apelor uzate.
· Existenţa unor parametrii de calitate ai
apei potabile neconformi cu normele în
vigoare.
· Degradarea pânzei de apă freatică din
cauza depozitării necontrolate a
gunoaielor menajere.
· Activităţile agricole şi zootehnice
necontrolate.
· Defrişarea pădurilor pentru dobândirea
de suprafeţe noi arabile, păşuni şi fâneţe.
· Despăduririle necontrolate în vederea
valorificării masei lemnoase.
· Educatie, cultura civica in probleme de
mediu slab dezvoltate.
·
Oportunităţi Ameninţări
· Strategia judeţeană privind accelerarea
dezvoltării serviciilor comunitare de
utilităţi publice 2007-2020, capitolul
Strategia judeţeană privind serviciile
comunitare de utilităţi publice
11/2/2007:
· Poluarea apelor de suprafaţă şi a celor
subterane
· Accentuarea poluării aerului datorită
activităţilor din agricultură.
· Resurse bugetare reduse faţă de nevoia
de investiţii în infrastructură, reţele de
63
Strategia de dezvoltare locală 2014-2020, comuna Tudora, județul Botoșani
· Realizarea unui sistem centralizat de
alimentare cu apă;
· Creşterea calităţii apei destinate
consumului uman;
· Valorificarea întregului potenţial de apă
disponibil
· Aplicarea unei strategii de protecţie,
ameliorare şi utilizare raţională a
solului
· Posibilitatea practicării agriculturii
ecologice
utilităţi (apă, canalizare, iluminat public)
4.2.3.Obiective pentru domeniul mediu
Obiectivul general în materie de mediu este reprezentat de „creşterea calităţii
mediului şipromovarea activa a măsurilor de protecţie a acestuia” iar obiectivele specific
sunt:
I. Reabilitarea solului degradat şi împiedicarea degradării acestuia
II. Îmbunătăţirea sistemului de protecţie a apelor de suprafaţă şi subterane în
vederea creşterii gradului de sănătate al populaţiei
4.2.4.Fişe de proiecte
Fişa nr. 7.
Domeniu
Mediu
Programul / proiectul propus
Titlul:
Adoptarea de tehnologii nepoluante de
către agenţii economici
Cadrul general Există pe teritoriul comunei agenţi
economici cu potenţial de poluare
Grup ţintǎ Agenţi economici cu potenţial de poluare
64
Strategia de dezvoltare locală 2014-2020, comuna Tudora, județul Botoșani
Obiective Creşterea calităţii aerului
Motivaţia proiectului Modernizarea şi adoptarea unor tehnologii
nepoluate, la agenţii economici susceptibili
de emisii de noxe atmosferice peste limita
CMA este o măsură ce poate conduce la
îmbunătăţirea calităţii aerului
Modul de implementare a proiectului Promovarea şi susţinerea adoptării de
tehnologii nepoluante.
Monitorizarea modului în care sunt reduse
efectele poluante ale activităţii economice.
Sursa de finanţare/posibile surse de
Finanţare
Resurse ale agenţilor economici
Instituţia care raspunde de realizarea
Proiectului
Consiliul local
Garda de mediu
Agenţii economici
Termen de realizare 2021
Indicatori 2021toţi agenţii economici de pe teritoriul
comunei adoptă tehnologii nepoluante,
conforme standardelor europene
Fişa nr. 8.
Domeniu
Mediu
Programul / proiectul propus
Titlul:
Eliminarea practicilor ilegale de
deversare pe sol a oricăror substanţe
lichide poluante precum şi a depozitării
necontrolate de deşeuri
Cadrul general Există pe teritoriul comunei o practică de
deversare şi depozitare de materiale
poluante
pe sol
Grup ţintǎ Agenţi economici şi populaţie
65
Strategia de dezvoltare locală 2014-2020, comuna Tudora, județul Botoșani
Obiective Reabilitarea solului degradat şi
împiedicareadegradării acestuia
Motivaţia proiectului Este necesară protejarea solului prin
monitorizarea şi controlul deversărilor şi
depozitărilor de materii pe sol.
Modul de implementare a proiectului Monitorizarea, controlul şi sancţionarea
celor ce nu respectă legislaţia în materie de
utilizare a solului.
Sursa de finanţare/posibile surse de
finanţare
Bugetul local
Instituţia care raspunde de realizarea
proiectului
Consiliul local,
Garda de mediu
Agenţii economici, populaţia
Termen de realizare 2019
Indicatori 2019 – reducerea cu 80% a deversărilor şi
depozitărilor necontrolate de substanţe şi
materii pe sol
Fişa nr. 9.
Domeniu
Mediu
Programul / proiectul propus
Titlul:
Închiderea spaţiilor şi depozitelor de
deşeuri neamenajate şi reconstrucţia
ecologică a terenurilor ocupate de acestea
Cadrul general Există pe teritoriul comunei spaţii
neamenajate de depozitare a deşeurilor
Grup ţintǎ Agenţii economici şi populaţia
Obiective Reabilitarea solului degradat şi
împiedicareadegradării acestuia
Motivaţia proiectului Este necesară protejarea solului prin
închiderea şi ecologizarea spaţiilor de
depozitare necontrolată a deşeurilor
66
Strategia de dezvoltare locală 2014-2020, comuna Tudora, județul Botoșani
Modul de implementare a proiectului Închiderea depozitelor de deşeuri
neamenajate şi reconstrucţia ecologică a
terenurilor ocupate de acestea
Sursa de finanţare/posibile surse de
finanţare
Bugetul local
Instituţia care raspunde de realizarea
proiectului
Consiliul local
Termen de realizare 2019
Indicatori 2019 – dispariţia şi ecologizarea a 80% din
spaţiile şi depozitele de deşeuri neamenajate
Fişa nr. 10.
Domeniu
Mediu
Programul / proiectul propus
Titlul:
Colectarea selectivă a deşeurilor
Cadrul general În acest moment colectarea deşeurilor se
face nediferenţiat
Grup ţintǎ Agenţii economici şi populaţia
Obiective Reabilitarea solului degradat şi împiedicarea
degradării acestuia
Motivaţia proiectului Colectarea selectivă a deşeurilor poate
genera venituri suplimentare şi o reducere a
masei de deşeuri de depozitat
Modul de implementare a proiectului · campanie de conştientizare a
populaţiei
· organizarea sistemului de colectare
selectivă
Sursa de finanţare/posibile surse de
finanţare
Fonduri structurale de coeziune,
Bugetul local
Bugetul consiliului judeţean
Instituţia care raspunde de realizarea
proiectului
Consiliul local,
Societatea de salubrizare
67
Strategia de dezvoltare locală 2014-2020, comuna Tudora, județul Botoșani
Populaţia
Termen de realizare 2018
Indicatori 2018 – 50% din deşeuri colectate selectiv
Fişa nr. 11.
Domeniu
Mediu
Programul / proiectul propus
Titlul:
Realizarea sistemului de canalizare
Cadrul general În comuna nu există decât parţial un sistem
de canalizare
Grup ţintǎ Populaţia şi agenţii economici
Obiective Îmbunătăţirea sistemului de protecţie a
apelor de suprafaţa şi subterane în vederea
creşterii gradului de sănătate a populaţiei
Motivaţia proiectului Inexistenţa sistemului de canalizare
Modul de implementare a proiectului Proiectare, execuţie, branşare la sistemul de
canalizare
Sursa de finanţare/posibile surse de
finanţare
Fonduri structurale,
Bugetul local,
Resurse ale populaţiei şi agenţilor
economici
Instituţia care raspunde de realizarea
proiectului
Consiliul local
Agenţii economici
Populaţia
Termen de realizare 2018
Indicatori 2018 – 50% din locuinţe racordate la
sistemul de canalizare
68
Strategia de dezvoltare locală 2014-2020, comuna Tudora, județul Botoșani
Fişa nr. 12
Domeniu
Mediu
Programul / proiectul propus
Titlul:
Desfiinţarea sistemelor individuale de
colectare a apelor uzate – fose septice,
puţuri absorbante – de către toţi
deţinătorii de locuinţe individuale sau
colective
Cadrul general În condiţiile realizării canalizării, aceste
fose trebuie desfiinţate deoarece sunt
poluante
Grup ţintǎ Populaţia şi agenţii economici
Obiective Îmbunătăţirea sistemului de protecţie a
apelor de suprafaţă şi subterane în vederea
creşterii gradului de sănătate a populaţiei
Motivaţia proiectului Crearea sistemului de canalizare nu mai
justifică existenţa acestor fose, cu impact
negativ asupra solului şi pânzei freatice.
Modul de implementare a proiectului Desfiinţarea foselor septice
Sursa de finanţare/posibile surse de
finanţare
Resurse ale populaţiei şi agenţilor
economici
Instituţia care raspunde de realizarea
proiectului
Consiliul local
Agenţii economici
Populaţia
Termen de realizare 2020
Indicatori 2020 – 50% din fosele septice desfiinţate
69
Strategia de dezvoltare locală 2014-2020, comuna Tudora, județul Botoșani
Fişa nr.13.
Domeniu
Mediu
Programul / proiectul propus
Titlul:
Iluminat public ecologic, cu panouri
solare
Cadrul general În acest moment exista iluminat public
parţial cu lampi cu energie electrică
Grup ţintǎ Populaţia şi agenţii economici
Obiective Creşterea calităţii aerului
Motivaţia proiectului Reducerea poluării aerului prin iluminat
public şi nevoia reducerii cheltuielilor
bugetare
Modul de implementare a proiectului Achiziţia de stâlpi ecologici de iluminat
public
Sursa de finanţare/posibile surse de
finanţare
Bugetul local
Bugetul judetului
Fonduri structurale
Instituţia care raspunde de realizarea
proiectului
Consiliul local
Termen de realizare 2022
Indicatori 2022– 100% din iluminatul public ecologic
Fişa nr. 14.
Domeniu
Mediu
Programul / proiectul propus
Titlul:
Realizarea sistemului centralizat de
alimentare cu apă pentru populaţie şi
agenţii economici
Cadrul general În comună nu există decât parţial un sistem
de alimentare cu apă, în condiţiile în care
pânza freatică este poluată
70
Strategia de dezvoltare locală 2014-2020, comuna Tudora, județul Botoșani
Grup ţintǎ Populaţia şi agenţii economici
Obiective Îmbunătăţirea sistemului de protecţie a
apelor de suprafaţă şi subterane în vederea
creşterii gradului de sănătate a populaţiei
Motivaţia proiectului Inexistenţa unei reţele de apǎ şi canalizare
lanivelul comunei
Modul de implementare a proiectului Realizarea uzinei de apă şi a sistemului de
Alimentare
Sursa de finanţare/posibile surse de
finanţare
Fonduri structurale
Bugetul local
Resurse ale populaţiei şi agenţilor
economici
Instituţia care raspunde de realizarea
proiectului
Consiliul local
Agenţii economici
Populaţia
Termen de realizare 2020
Indicatori 2020 – 70% din locuinţe racordate la
sistemul de alimentare cu apă
71
Strategia de dezvoltare locală 2014-2020, comuna Tudora, județul Botoșani
4.3 Dezvoltare socială
4.3.1.Prezentare generală
Populația
Populaţia comunei Tudora este de 5.074 de locuitori dintre care 145 de altă etnie. În
ceea ce privește religia, cea mai mare parte a populație este de religie creștin-ortodoxă.
Evoluția duratei medii de viață este influențată de factori multipli, între care se
regasesc:
– Modul de viață
– Starea de sănătate
– Alimentația
– Nivelul educației sanitare
– Condițiile economico-sociale
Schimbările în comportamentul demografic și diferențele pe sexe și grupe de vârstă
se reflectă și în structura populației după starea civilă. Persoanele necăsătorite predomina
până la vârsta de 24 de ani. După această vârstă ponderea persoanelor celibatare scade
semnificativ, cu o intensitate mai mare la femei.
Grupele de vârstă cu cele mai multe divorțuri sunt 30-34 de ani, urmate de 25-29 de
ani la bărbați și 20-24 de ani, urmată de 35-39 de ani. Analiza numarului deceselor și a
ratei de mortalitate este o altă componentă importantă a evoluției populației, observându-se
o creștere a acestora. La grupele de vârstă cuprinse între 20 și 64 de ani, rata mortalității
masculine este mai mare decât cea feminină.
Slaba preocupare la nivel individual pentru practicarea unui mod de viață sănătos,
pentru asigurarea unei alimentații raționale, existența unui nivel necorespunzător al
educației sanitare șiamplificarea la nivel social a sărăciei a determinat această creștere a
mortalității.
Sănătatea
72
Strategia de dezvoltare locală 2014-2020, comuna Tudora, județul Botoșani
În ultimii ani, sistemul de sănătate se confruntă cu o serie de dificultăţi generate de
incapacitatea gestionării de resurse şi de consecinţele fireşti ale trenării procesului de
reformă, care influenţează nefavorabil nivelul distribuţiei ofertei de servicii.
La nivelul comunei Tudora, infrastructura de sănătate este destul de slab reprezentată,
existand 1 dispensar, 2 cabinete medicale, o stomatologie, o farmacie, 2 cabinete
veterinare, 2 medici de familie.
Siguranţa
În ceea ce priveşte siguranţa, există un post de poliţie la nivel local, dar există un nivel
scăzut de infracţionalitate.
Servicii sociale
Nu există cămin de bătrâni sau centre de ocrotire a copiilor, mamelor şi, în general, a
celor asistaţi.
Ca efect al descentralizarii unor componente la nivel local, activitatea de asistenţă
socialăs-a extins foarte mult.
Activitatea de protecţie socială se desfăşoară conform prevederilor Legii 47/2006
privindsistemul naţional de asistenţă socială şi Legii 466/2006 privind statutul asistentului
social.
4.3.2. Analiza SWOT
Puncte tari ale comnulei Tudora Puncte slabe
· Autoritaţi locale deschise
· Existenţa activităţii de asistenţă socială
· Infracţionalitate scăzută
· Existenţa unei infrastructure de sănătate
· Migrarea populatiei tinere catre oraş
· Inexistenţa unui seriviu local de urgenta
· Inexistenţa unei capele funerare
frigorifică
Oportunităţi Ameninţări
· Integrarea în Uniunea Europeană care a
determinat creşterea gradului de
descentralizare, iniţierea autonomiei
· Exodul forţei de muncă.
· Resurse bugetare limitate pentru
domeniul asistenţei sociale
73
Strategia de dezvoltare locală 2014-2020, comuna Tudora, județul Botoșani
locale şi creşterea rolului pe care
comuna îl are în dezvoltarea socială
· Existenta resurselor nerambursabile din
fondurile structurale
· Integrarea în strategiile de dezvoltare
ale judetului
· Dezvoltarea unor relaţii de parteneriat
în vederea dezvoltării infrastructurii de
asistenta sociala
· Atragerea de investitii prívate in
domeniul sanitar
4.3.3 Obiective pentru domeniul dezvoltare socială
Obiectivul general în materie de dezvoltare socială este reprezentat de “creşterea
calităţii vieţii şi a stării de sănătate a populaţiei” iar obiectivele specific sunt:
I. Facilitarea accesului la locuri de muncă
II. Îmbunătăţirea condiţiilor de locuire ale populaţiei
III. Creşterea stării de sănătate a populaţiei
IV. Sporirea nivelului de siguranţa în comună
V. Asigurarea unor prestăţii adecvate de asistenţă socială
4.3.4.Fişe de proiect
Fişa nr. 15.
Domeniu
Dezvoltare socială
Programul / proiectul propus
Titlul:
Atitudine pozitivă faţă de populaţia
rromă
Cadrul general Promovarea de campanii de conştientizare
în vederea combaterii discriminării şi
74
Strategia de dezvoltare locală 2014-2020, comuna Tudora, județul Botoșani
promovării atitudinii pozitive pentru
populaţia rromă.
Grup ţintǎ Populaţia comunei
Obiective Asigurarea unui climat social adecvat prin
integrarea grupurilor minoritare, vulnerabile
Motivaţia proiectului Nevoia de a crea un climat social adecvat şi
creşterea gradului de toleranţă şi integrare
socială.
Modul de implementare a proiectului Realizarea de broşuri, pliante şi campanii
locale de informare
Sursa de finanţare/posibile surse de
finanţare
Bugetul local
Donaţii
Sponsorizări
Instituţia care raspunde de realizarea
proiectului
Consiliul local, un ONG partener
Termen de realizare 2015 – prima broşură realizată
Indicatori · o campanile de informare / 2 ani
Fisa nr. 16
Domeniu
Dezvoltare socială
Programul / proiectul propus
Titlul:
Garda de intervenţie pentru pompieri
Cadrul general În acest moment există pe teritoriul
comunei un post de poliţie insuficient
pentru a asigura pe deplin un climat de
siguranţă, mai ales în situaţii de urgenţă
Grup ţintǎ Populaţia comunei
Obiective Sporirea nivelului de siguranţă în comună
Motivaţia proiectului Nevoia de a spori nivelul de siguranţă,
ordine şi linişte publică pe teritoriul
comunei.
Modul de implementare a proiectului Construire gardă de intervenţie pentru
75
Strategia de dezvoltare locală 2014-2020, comuna Tudora, județul Botoșani
Pompieri
Sursa de finanţare/posibile surse de
finanţare
Bugetul local,
Instituţia care raspunde de realizarea
proiectului
Consiliul local
Termen de realizare 2020
Indicatori Garda de intervenţie pentru pompieri
Construită
Fişa nr. 17
Domeniu
Dezvoltare socială
Programul / proiectul propus
Titlul:
Dotări pentru Serviciul voluntar pentru
situaţii de urgenţă
Cadrul general În acest moment nu există un serviciu
pentrusituaţii de urgenţă dotat
corespunzător
Grup ţintǎ Populaţia comunei
Obiective Sporirea nivelului de siguranţă în comună
Motivaţia proiectului Nevoia de a crea capacitatea de intervenţie
în situaţii de urgenţă
Modul de implementare a proiectului Dotarea cu materiale şi utilaje serviciului
voluntar pentru situaţii de urgenţă
Sursa de finanţare/posibile surse de
finanţare
Bugetul local
Instituţia care raspunde de realizarea
proiectului
Consiliul local
Termen de realizare 2018
Indicatori Serviciu voluntar pentru situaţii de urgenţă
funcţional şi operativ
76
Strategia de dezvoltare locală 2014-2020, comuna Tudora, județul Botoșani
4.4 Amenajarea teritoriului şi infrastructura de transport
4.4.1.Prezentare generală
Lungimea drumurilor publice este de 55,08 km, din care drumuri modernizate doar
6,3 km, majoritatea fiind pietruite 45,66 km, dar mai există şi drumuri de pământ 3,12 km.
Străzile principale au şanţuri laterale pentru evacuarea apei pluviale, nu întotdeauna bine
întreţinute pentru a fi eficiente. Străzile din intravilan nu au trotuare, cu mici excepţii, nu
sunt iluminate şi nu au nici locuri de parcare amenajate, parcarea făcându-se pe carosabil.
Se poate constata starea deficitară a reţelei stradale prin lipsa infrastructurii de
circulaţie şi trafic, precum şi inadecvarea acesteia la caracteristicile terenului.
Comuna Tudora este străbătută de drumul judeţean DJ 208 (13 km) pe direcţia
Nord – Sud, asigurând legătura cu oraşele Paşcani (32 KM) şi Botoşani (32 KM) şi indirect
către Suceava (33 km) şi Fălticeni (45 km).
Singura arteră asfaltată este DJ 208 plus 1 km DC 55 (şi acest drum comunal face
legătura cu Botoşani, însă este foarte puţin folosit datorită neamenajării corespunzătoare –
alunecări de teren în zona Straja).
Drumul judeţean 208, ce străbate localitatea Tudora, nu face parte, deocamdată, din
lista tronsoanelor ce vor fi modernizate datorită apartenenţei la culoarele de transport
europene.
4.4.2.Analiza SWOT
Puncte tari ale comunei Tudora Puncte slabe
· Accesibilitate rutieră medie
· Autoritaţi locale deschise
· 11,44 % din drumurile publice sunt
modernizate.
· Străzile din intravilan nu au trotuare, cu
mici excepţii.
· Străzile principale au şanţuri laterale
77
Strategia de dezvoltare locală 2014-2020, comuna Tudora, județul Botoșani
pentru evacuarea apei pluviale care nu
sunt bine întreţinute pentru a fi eficiente.
· Lipsa perdelelor de protecţie rutiere
Oportunităţi Ameninţări
· Existenţa proiectelor de reabilitare,
modernizare, dezvoltare a infrastructurii
rurale
· Existenşa resurselor nerambursabile din
fondurile structurale
· Integrarea în strategiile de dezvoltare
ale judeţului
· Dezvoltarea unor relaţii de parteneriat
în vederea dezvoltării infrastructurii
· Insuficienta colaborare între
administraţiile publice locale şi între
cele judeţene pentru promovarea unor
mari proiecte de interes regional
· Resurse bugetare reduse faţă de nevoia
de investiţii în infrastructură,
4.4.3.Obiective pentru domeniul amenajarea teritoriului şi infrastructura de
transport
Obiectivul general în materie de amenajare a teritoriului şi infrastructură de
transport estereprezentat de “utilizarea optimă a teritoriului comunei şi îmbunatăţirea
infrastructurii de transport” iar obiectivele specific sunt:
I. Îmbunătăţirea infrastructurii de transport (drumurile comunale şi sateşti,
reabilitarea podurilor), astfel încât să fie reduse influenţele negative asupra
mediului şi confortului populaţiei
II. Reamenajarea parcului, crearea unor parcuri/terenuri de joacă pentru copii
III. Crearea design-ul sustenabil arhitectonic
4.4.4.Fişe de proiect
Fişa nr. 18
Domeniu
Amenajarea teritoriului
Programul / proiectul propus
Titlul:
78
Strategia de dezvoltare locală 2014-2020, comuna Tudora, județul Botoșani
Realizare studiu de trafic
Cadrul general Fundamentarea deciziile privind
infrastructura rutieră trebuie să aibă la baza
un studiu adecvat
Grup ţintǎ Populaţia comunei
Obiective Îmbunătăţirea infrastructurii de transport
astfel încât să fie reduse influenţele negative
asupra mediului şi confortului populaţiei
Motivaţia proiectului Nevoia de fundamentare a deciziilor privind
dezvoltarea infrastructurii rutiere
Modul de implementare a proiectului Realizarea studiului de trafic
Sursa de finanţare/posibile surse de
finanţare
Bugetul local
Instituţia care raspunde de realizarea
proiectului
Consiliul local
Termen de realizare 2018
Indicatori Studiu de trafic realizat
Fişa nr. 19
Domeniu
Amenajarea teritoriului
Programul / proiectul propus
Titlul:
Modernizarea de drumuri comunale
Cadrul general Expansiunea intravilanului trebuie însoţită
de realizarea infrastructurii aferente
Grup ţintǎ Populaţia comunei
Obiective Îmbunătăţirea infrastructurii de transport
astfel încât să fie reduse influenţele negative
asupra mediului şi confortului populaţiei
Motivaţia proiectului Este necesară crearea unei infrastructuri
adecvate în cadrul comunei
Modul de implementare a proiectului Modernizarea drumurilor comunale
Sursa de finanţare/posibile surse de Bugetul local
79
Strategia de dezvoltare locală 2014-2020, comuna Tudora, județul Botoșani
finanţare Bugetul de stat
Fonduri structural
Instituţia care raspunde de realizarea
proiectului
Consiliul local
Termen de realizare 2020
Indicatori – 2 drumuri comunale modernizate
Fişa nr 20
Domeniu
Amenajarea teritoriului
Programul / proiectul propus
Titlul:
Reabilitarea drumurilor comunale
Cadrul general Drumurile comunale necesită o întreţinere
Permanent
Grup ţintǎ Populaţia comunei
Obiective Îmbunătăţirea infrastructurii de transport
astfel încât să fie reduse influenţele
negativeasupra mediului şi confortului
populaţiei
Motivaţia proiectului Este necesară crearea unei infrastructuri
adecvate în cadrul comunei
Modul de implementare a proiectului Reabilitarea drumurilor comunale – alei
pietonale, trotuare, căi de acces, sistem
rutieretc.
Sursa de finanţare/posibile surse de
finanţare
Bugetul local
Bugetul de stat
Fonduri structurale
Instituţia care raspunde de realizarea
proiectului
Consiliul local
Termen de realizare 2020
Indicatori – 5 drumuri săteşti reabilitate
80
Strategia de dezvoltare locală 2014-2020, comuna Tudora, județul Botoșani
Fişa nr. 21
Domeniu
Amenajarea teritoriului
Programul / proiectul propus
Titlul:
Realizarea de drumuri comunale
Cadrul general Expansiunea intravilanului trebuie însoţită
derealizarea infrastructurii aferente
Grup ţintǎ Populaţia comunei
Obiective Imbunătăţirea infrastructurii de transport
astfel încât să fie reduse influenţele
negativeasupra mediului şi confortului
populaţiei
Motivaţia proiectului Este necesară creşterea atractivităţii pentru
locuire a intravilanului localităţii prin
creareaunei infrastructuri adecvate
Modul de implementare a proiectului Realizarea a 15 km de drumuri comunale
noi
Sursa de finanţare/posibile surse de
finanţare
Bugetul local,
Bugetul de stat,
Fonduri structurale
Instituţia care raspunde de realizarea
proiectului
Consiliul local
Termen de realizare 2020
Indicatori 15 km de drumuri comunale noi
Fisa nr. 22
Domeniu
Amenajarea teritoriului
Programul / proiectul propus
Titlul:
Sistem de monitorizare video a
drumurilor comunale
Cadrul general Un sistem de monitorizare video poate
conduce la utilizarea adecvată a drumurilor
81
Strategia de dezvoltare locală 2014-2020, comuna Tudora, județul Botoșani
comunale şi la creşterea siguranţei de
utilizare.
Grup ţintǎ Populaţia comunei
Obiective Îmbunătăţirea infrastructurii de transport
astfel încât să fie reduse influenţele negative
asupra mediului şi confortului populaţiei.
Motivaţia proiectului Este necesară asigurarea infrastructurii care
să permită monitorizarea utilizării adecvate
adrumurilor comunale
Modul de implementare a proiectului Instalare unui sistem video de supraveghere
adrumurilor comunale
Sursa de finanţare/posibile surse de
finanţare
Bugetul local,
Investitie privata
Instituţia care raspunde de realizarea
proiectului
Consiliul local
Termen de realizare 2020
Indicatori – 2 drumuri comunale monitorizate
Fişa nr. 23
Domeniu
Amenajarea teritoriului
Programul / proiectul propus
Titlul:
Transport local de călători propriu
Cadrul general Comuna are o suprafaţă mare şi sunt
distante mari între cătune, astfel încât este
necesară olinie de transport în comun doar
în interiorulcomunei
Grup ţintǎ Populaţia comunei
Obiective Îmbunătăţirea infrastructurii de transport
astfel încât să fie reduse influenţele negative
asupra mediului şi confortului populaţiei
Motivaţia proiectului Nu există transport local propriu
Modul de implementare a proiectului Crearea şi concesionarea unei linii de
82
Strategia de dezvoltare locală 2014-2020, comuna Tudora, județul Botoșani
transport local în interiorul comunei
Sursa de finanţare/posibile surse de
finanţare
Bugetul local,
Investiţia privată
Instituţia care raspunde de realizarea
proiectului
Consiliul local
Termen de realizare 2021
Indicatori – Line de transport proprie
Fişa nr 24.
Domeniu
Amenajarea teritoriului
Programul / proiectul propus
Titlul:
Sistem de indicatoare cu denumirile
străzilor, de intrare/ieşire din localitate şi
semne de circulaţie
Cadrul general Design-ul local şi orientarea pe teritoriul
comunei se pot îmbunătăţi prin utilizarea
unui sistem de indicatoare adecvat
Grup ţintǎ Populaţia comunei, agenţii economici
Obiective Crearea design-ul sustenabil arhitectonic
Motivaţia proiectului Nu există un sistem de indicatore cu numele
străzilor, un sistem adecvat de marcare a
intrărilor/ieşirilor din localitate şi nici semne
de circulaţie adecvate
Modul de implementare a proiectului Realizarea şi montarea de:
– placuţe cu denumirile străzilor şi
indicatoare de orientare
– plachete de marcare
intrărilor/ieşirilor din localitate
– semne de circulaţie adecvate
Sursa de finanţare/posibile surse de
finanţare
Bugetul local
Instituţia care raspunde de realizarea Consiliul local
83
Strategia de dezvoltare locală 2014-2020, comuna Tudora, județul Botoșani
proiectului
Termen de realizare 2021
Indicatori -toate străzile marcate
-toate intrarile şi ieşirile din comună
marcate
-toate intersecţiile semnalizate adecvat
Fişa nr. 25
Domeniu
Amenajarea teritoriului
Programul / proiectul propus
Titlul:
Întărirea capacităţii de aplicare a
legislaţiei în materie de construire şi
disciplina în construcţii
Cadrul general Este necesară menţinereaşi construirea unei
linii arhitectonice unitare pe teritoriul
comunei
Grup ţintǎ Populaţia comunei, agenţii economici
Obiective Crearea design-ul sustenabil arhitectonic
Motivaţia proiectului Armonia arhitecturală sustenabilă trebuie să
fie menţinută.
Modul de implementare a proiectului Verificarea modului de respectare a
legislaţiei în materie de construire şi
disciplină în construcţii
Verificarea respectării normelor din PUG,
PUZ şi PUD
Sursa de finanţare/posibile surse de
finanţare
Bugetul local
Instituţia care raspunde de realizarea
proiectului
Consiliul Local
Termen de realizare 2020
Indicatori – toate construcţiile verificate din
punct de vedere al autorizării
– toate construcţiile noi respectă linia
84
Strategia de dezvoltare locală 2014-2020, comuna Tudora, județul Botoșani
arhitectonică a comunei
– regulament local de urbanism
detaliat
85
Strategia de dezvoltare locală 2014-2020, comuna Tudora, județul Botoșani
4.5Administraţia publică locală
4.5.1. Prezentare generală
Primăria Tudora este organizată şi funcţionează potrivit prevederilor Legii nr.
215/2001 privind administraţia publică locală, cu modificările şi completările ulterioare şi
în conformitate cu hotărârile Consiliului Local Tudora privind aprobarea organigramei, a
numărului de posture şi a statului de funcţii ale aparatului propriu de specialitate.
Primarul, Viceprimarul, Secretarul, împreună cu aparatul propriu de specialitate
constituie o structură funcţională cu activitate permanentă, denumită Primăria Comunei
Tudora care aduce la îndeplinire hotărârile Consiliului Local şi dispoziţiile Primarului,
soluţionând problemele curente ale colectivităţii locale.
Primarul este şeful administraţiei publice locale a comunei Tudora şi al aparatului
propriu de specialitate, pe care îl conduce şi controlează, conform art. 66(1) din Legea nr.
215/2001 privindadministraţia publică locală, cu modificările şi completările ulterioare
prin Legea nr. 286/2006.
Primăria Comunei Tudora reprezintă administraţia publică locală prin care se
realizeazăautonomia locală în comună. Autoritatea publică este reprezentată de consiliul
local, ca autoritate deliberativă, şi primar, ca autoritate executivă. Consiliile locale şi
primarii se aleg în condiţiile prevăzute de Legea privind alegerile locale. Consiliile locale
şi primarii funcţionează ca autorităţi ale administraţiei publice locale şi rezolvă treburile
publice din comune şi oraşe, în condiţiile Legii nr. 215/2001 privind administraţia publică
locală, cu modificările şi completările ulterioare prin Legea nr. 286/2006.
Atribuţiile Consiliului Local
Conform Legii nr. 286/2006, Art. 38:
(1) Consiliul local are iniţiativa şi hotărăşte, în condiţiile legii, în toate problemele de
intereslocal, cu excepţia celor care sunt date prin lege în competenţa altor organe ale
administraţiei publice locale sau centrale.
(2) Consiliul local exercită următoarele categorii de atribuţii:
86
Strategia de dezvoltare locală 2014-2020, comuna Tudora, județul Botoșani
a) atribuţii privind organizarea şi funcţionarea aparatului de specialitate al primarului,
aleinstituţiilor şi serviciilor publice de interes local şi ale societăţilor comerciale şi regiilor
autonome de interes local;
b) atribuţii privind dezvoltarea economico-socială şi de mediu a comunei, oraşului sau
municipiului;
c) atribuţii privind administrarea domeniului public şi privat al comunei, oraşului sau
municipiului;
d) atribuţii privind gestionarea serviciilor furnizate către cetăţeni;
e) atribuţii privind cooperarea interinstituţională pe plan intern şi extern.
(3) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (2) lit. a), consiliul local:
a) aprobă statutul comunei, oraşului sau municipiului, precum şi regulamentul de
organizare şi funcţionare a consiliului local;
b) aprobă, în condiţiile legii, la propunerea primarului, înfiinţarea, organizarea şi statul
de funcţii ale aparatului de specialitate al primarului, ale instituţiilor şi serviciilor publice
de interes local, precum şi reorganizarea şi statul de funcţii ale regiilor autonome de interes
local;
c) exercită, în numele unităţii administrativ-teritoriale, toate drepturile şi obligaţiile
corespunzătoare participaţiilor deţinute la societăţi comerciale sau regii autonome, în
condiţiile legii.
(4) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (2) lit. b), consiliul local:
a) aprobă, la propunerea primarului, bugetul local, virările de credite, modul de
utilizare a rezervei bugetare şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar;
b) aprobă, la propunerea primarului, contractarea şi/sau garantarea împrumuturilor,
precum şi contractarea de datorie publică locală prin emisiuni de titluri de valoare în
numele unităţii administrativ-teritoriale, în condiţiile legii;
c) stabileşte şi aprobă impozitele şi taxele locale, în condiţiile legii;
87
Strategia de dezvoltare locală 2014-2020, comuna Tudora, județul Botoșani
d) aprobă, la propunerea primarului, documentaţiile tehnico-economice pentru
lucrările de investiţii de interes local, în condiţiile legii;
e) aprobă strategiile privind dezvoltarea economică, socială şi de mediu a unităţii
administrativ-teritoriale;
f) asigură realizarea lucrărilor şi ia măsurile necesare implementării şi conformării cu
prevederile angajamentelor asumate în procesul de integrare europeană în domeniul
protecţiei mediului şi gospodăririi apelor pentru serviciile furnizate cetăţenilor.
(5) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (2) lit. c), consiliul local:
a) hotărăşte darea în administrare, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate
publica a comunei, oraşului sau municipiului, după caz, precum şi a serviciilor publice de
interes local, în condiţiile legii;
b) hotărăşte vânzarea, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate privată a
comunei, oraşului sau municipiului, după caz, în condiţiile legii;
c) avizează sau aprobă, în condiţiile legii, documentaţiile de amenajare a teritoriului şi
urbanism ale localităţilor;
d) atribuie sau schimbă, în condiţiile legii, denumiri de străzi, de pieţe şi de obiective
de interes public local.
(6) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (2) lit. d), consiliul local:
a) asigură, potrivit competenţelor sale şi în condiţiile legii, cadrul necesar pentru
furnizarea serviciilor publice de interes local privind:
1. educaţia;
2. serviciile sociale pentru protecţia copilului, a persoanelor cu handicap, a
persoanelor vârstnice, a familiei şi a altor persoane sau grupuri aflate în nevoie socială;
3. sănătatea;
4. cultura;
5. tineretul
88
Strategia de dezvoltare locală 2014-2020, comuna Tudora, județul Botoșani
6. sportul;
7. ordinea publică;
8. situaţiile de urgenţă;
9. protecţia şi refacerea mediului înconjurător;
10. conservarea, restaurarea şi punerea în valoare a monumentelor istorice şi de
arhitectură, a parcurilor, grădinilor publice şi rezervaţiilor naturale;
11. dezvoltarea urbană;
12. evidenţa persoanelor;
13. podurile şi drumurile publice;
14. serviciile comunitare de utilitate publică: alimentare cu apa, gaz natural, canalizare,
salubrizare, energie termică, iluminat public şi transport public local, după caz;
15. serviciile de urgenţă de tip salvamont, salvamar şi de prim ajutor;
16. activităţile de administraţie social-comunitară;
17. locuinţele sociale şi celelalte unităţi locative aflate în proprietatea unităţii
administrative-teritoriale sau în administrarea sa;
18. punerea în valoare, în interesul comunităţii locale, a resurselor naturale de pe raza
unităţii administrativ-teritoriale;
19. alte servicii publice stabilite prin lege.
b) hotărăşte acordarea unor sporuri şi altor facilităţi, potrivit legii, personalului sanitar
şi didactic;
c) sprijină, în condiţiile legii, activitatea cultelor religioase;
d) poate solicita informări şi rapoarte de la primar, viceprimar şi de la şefii
organismelor prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de interes local;
e) aprobă construirea locuinţelor sociale, criteriile pentru repartizarea locuinţelor
sociale şi a utilităţilor locative aflate în proprietatea sau în administrarea sa;
89
Strategia de dezvoltare locală 2014-2020, comuna Tudora, județul Botoșani
f) poate solicita informări şi rapoarte specifice de la primar şi de la şefii organismelor
prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de interes local.
(7) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (2) lit. e), consiliul local:
1. hotărăşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române
sau străine, în vederea finanţării şi realizării în comun a unor acţiuni, lucrări, servicii sau
proiecte de interes public local;
2. hotărăşte, în condiţiile legii, înfrăţirea comunei, oraşului sau municipiului cu unităţi
administrativ-teritoriale din alte ţări;
3. hotărăşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu alte unităţi administrativeteritoriale
din ţară sau din străinătate, precum şi aderarea la asociaţii naţionale şi
internaţional ale autorităţilor administraţiei publice locale, în vederea promovării unor
interese comune.
(8) Consiliul local poate conferi persoanelor fizice române sau străine cu merite deosebite
titlulde cetăţean de onoare al comunei, oraşului sau municipiului, în baza unui regulament
propriu. Prin acest regulament se stabilesc şi condiţiile retragerii titlului conferit.
(9) Consiliul local îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin lege.
Atribuţiile primarului
Conform Legii nr. 286/2006, Art. 68, primarul îndeplineşte următoarele categorii
principale deatribuţii:
a) atribuţii exercitate în calitate de reprezentant al statului, în condiţiile legii;
b) atribuţii referitoare la relaţia cu consiliul local;
c) atribuţii referitoare la bugetul local;
d) atribuţii privind serviciile publice asigurate cetăţenilor;
e) alte atribuţii stabilite prin lege.
90
Strategia de dezvoltare locală 2014-2020, comuna Tudora, județul Botoșani
În temeiul alin. (1) lit. a), primarul îndeplineşte funcţia de ofiţer de stare civilă şi de
autoritatetutelară şi asigură funcţionarea serviciilor publice locale de profil, atribuţii
privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor, referendumului şi a recensământului.
Primarul îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite prin lege.
4.5.2.Analiza SWOT
Puncte tari Puncte slabe
· Autoritaţi locale deschise ce
conştientizează că resursa umană este
cea mai importantă dintr-o organizaţie
· Existenţa unui site
· Imagine bună si încredere în primar
· Accesarea proiectelor finanţate din
instrumente structurale
· Dotări material adecvate
· Inexistenţa unor contacte mai strânse
între administraţie şi agenţii privaţi.
· Inexistenţa unor strategii de dezvoltare
a personalului sau de comunicare a
instituţiei
· Informaţii insuficiente postate pe site
Oportunităţi Ameninţări
· Existenţa resurselor nerambursabile din
fondurile structurale
· Dezvoltarea unor relaţii de parteneriat
în vederea dezvoltării instituţionale
· Elaborarea strategiei de resurse umane
care să cuprindă şi aspectele de
planificare, recrutare, selecţie,
motivare, carieră în general;
· Crearea unui sistem electronic de
management al documentelor pentru o
mai bună organizare şi comunicare
interna, precedat de pregătirea în
domeniul utilizarii noilor tehnologii;
· Existenţa unor instituţii similare cu
exemple de bune practici
· Crearea unei culturi a informării şi
· Migrarea personalului calificat către alte
instituţii publice
· Reducerea personalului din sectorul
bugetar
· Educaţie, cultură civică slab
dezvoltate,grad redus de participare
civică
91
Strategia de dezvoltare locală 2014-2020, comuna Tudora, județul Botoșani
participarea la evenimentele din
domeniul de activitate – conferinţe,
seminarii;
4.5.3.Obiective pentru domeniul administraţie publică
Obiectivul general in materie este “modernizarea administratiei publice” iar
obiectivele specific sunt:
I. Îmbunătăţirea capacităţii administrative
II. Îmbunătăţirea relaţiei cu cetăţenii şi cu mediul de afaceri
III. Introducerea de noi instrumente şi tehnologii
4.5.4.Fişe de proiect
Fişa nr. 26.
Domeniu
Administraţie publică
Programul / proiectul propus
Titlul:
Adaptarea structurii organizatorice
Cadrul general Organigrama, ROF-ul, fişele de post sunt
instrumente manageriale ce sprijină
atingereaobiectivelor propuse
Grup ţintǎ Autoritatea locală
Obiective Îmbunătăţirea capacităţii administrative
Motivaţia proiectului Nevoia de a crea o structură organizatorică
flexibilă
Modul de implementare a proiectului Adaptarea anuală a organigramei,
regulamentului de organizare şi funcţionare
şi fişelor de post la nevoile instituţiei şi
schimbările legislative;
Sursa de finanţare/posibile surse de
finanţare
Bugetul local
92
Strategia de dezvoltare locală 2014-2020, comuna Tudora, județul Botoșani
Instituţia care raspunde de realizarea
proiectului
Primarul
Termen de realizare Luna martie a fiecărui an
Indicatori – organigrama, ROF, fişe de post
actualizate anual
Fişa nr. 27.
Domeniu
Administraţie publică
Programul / proiectul propus
Titlul:
Îmbunătăţirea capacităţii administrative
prin utilizarea de instrumente moderne
de lucru
Cadrul general Utilizarea unor intrumente precum CAF sau
manual de procedure care crează premisele
uneiactivităţi performante
Grup ţintǎ Funcţionarii publici şi aleşii locali
Obiective Îmbunătăţirea capacităţii administrative
Motivaţia proiectului Nevoia de a utiliza instrumente specifice
managementului public modern în
activitateacurentă
Modul de implementare a proiectului – formalizarea unui circuit al
documentelor
– realizarea procedurilor de lucru
– elaborarea CAF
Sursa de finanţare/posibile surse de
finanţare
Bugetul local
Instituţia care raspunde de realizarea
proiectului
Consiliul local
Termen de realizare 2018
Indicatori – circuit al documentelor formalizat
– 10 proceduri de lucru realizate
– CAF funcţional
93
Strategia de dezvoltare locală 2014-2020, comuna Tudora, județul Botoșani
Fişa nr. 28
Domeniu
Administraţie publică
Programul / proiectul propus
Titlul:
Creşterea nivelului de informare al
cetăţenilor şi mediului de afaceri din
comună
Cadrul general Prin informare cetăţenii pot deveni parteneri
ai autorităţilor locale
Grup ţintǎ Funcţionarii publici şi aleşii locali, populaţia
Obiective Îmbunătăţirea relaţiei cu cetăţenii şi mediul
de afaceri
Motivaţia proiectului Nevoia de a informa cetăţenii cu privire la
modul de lucru, obiectivele, proiectele şi
realizarile autorităţilor locale
Modul de implementare a proiectului – realizarea unei publicaţii a comunei
– site funcţional şi actualizat
– realizarea a 3 spaţii de afisaj stradal
noi
– organizarea unei zile a “Porţilor
deschise” la primărie, pentru elevi
Sursa de finanţare/posibile surse de
finanţare
Bugetul local
Fonduri structurale
Instituţia care raspunde de realizarea
proiectului
Consiliul local
Termen de realizare 2018
Indicatori – publicatie ce apare trimestrial
– site actualizat săptămânal
– 3 spaţii noi de afişaj stradal
– 50 de vizitatori în cadrul zilei
“Porţilor deschise”
94
Strategia de dezvoltare locală 2014-2020, comuna Tudora, județul Botoșani
4.6 Educaţie şi formare
4.6.1.Prezentare generală
Procesul de învăţământ în comuna Tudora se desfaşoară în cadrul a 2 instituţii de
învăţământ, respective, 1 gradiniţă şi 1 scoală cu clasele I – VIII. În aceste instituţii îşi
desfăşoară activitatea 45 de cadre didactice.
În cadrul gradinţei avem 151 de copii înscrişi îndrumaţi de 8 educatori şi 3
îngrijitori, iar în cadrul şcolii avem 304 de elevi înscrişi în învăţământul primar, îndrumaţi
de 14 cadre didactice. În învăţământul gimnazial avem 289 de elevi înscrişi, îndrumaţi de
23 de cadre didactice.
Ca nivel de dotare, în cadrul şcolii avem o bibliotecă bogată şi un teren de sport, iar
încălzirea se realizează cu lemne.
Avem 9 cazuri de abandon în învăţământul primar şi 25 de cazuri de abandon în
învăţământul gimnazial.
4.6.2.Analiza SWOT
Punctele tari Puncte slabe
· Infrastructură educaţională relativ
corespunzătoare necesităţilor comunei
· Autoritaţi locale deschise
· Personal didactic adecvat
· Lipsa dotărilor care să sprijine
performanţa şcolară
· Lipsa spaţiilor de joacă pentru copii
· Inexistenţa unor programe educative
pentru populaţie
· Inexistenţa unor programe de tipul a
doua şansă
· Inexistenţa unor programe “after school”
· Inexistenţa unui centru de excelenţă
pentru copii cu rezultate bune
Oportunităţi Ameninţări
· Existenţa resurselor nerambursabile din · Resurse bugetare reduse faţă de nevoia
95
Strategia de dezvoltare locală 2014-2020, comuna Tudora, județul Botoșani
fondurile structurale
· Integrarea în strategiile de dezvoltare
ale judeţului
· Dezvoltarea unor relaţii de parteneriatîn
vederea dezvoltării infrastructurii de
educaţie
de investiţii în infrastructură
· Sprijin redus din partea altor autorităţi
publice
4.6.3.Obiective pentru domeniul educaţie şi formarea resurselor umane
Obiectivul general pentru domeniul educaţie şi formare este “dezvoltarea
resurselorumane prin îmbunătăţirea infrastructurii educaţionale şi asigurarea accesului la
diferite forme deeducaţie” iar obiectivele specifice sunt:
I. Menţinerea şi integrarea tinerilor în viaţa socială şi economică a comunităţii
II. Creşterea accesului şi participării la formarea continuă
III. Reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii educaţionale
4.6.4.Fişe de proiect
Fişa nr 29.
Domeniu
Educaţie şi formare
Programul / proiectul propus
Titlul:
Programe de consiliere şi orientare
şcolară pentru prevenirea fenomenului
de abandon şcolar
Cadrul general Abandonul şcolar este un fenomen frecvent
astăzi, îndeosebi datorită condiţiilor sociale
şi mediului familial
Grup ţintǎ Tineri din comună
Obiective Menţinerea şi integrarea tinerilor în viaţa
socială şi economică a comunităţii
Motivaţia proiectului Nu există nici o formă de prevenire a
96
Strategia de dezvoltare locală 2014-2020, comuna Tudora, județul Botoșani
abandonului şcolar.
Modul de implementare a proiectului Instituţionalizarea unei forme permanente
de consiliere pentru tineri
Sursa de finanţare/posibile surse de
Finanţare
Bugetul local
Bugetul judeţului;
Bugetul de stat,
Programele guvernamentale,
Programelenaţionale;
POS DRU
Instituţia care raspunde de realizarea
proiectului
Consiliul Local
Instituţia de învăţământ
Inspectoratul Şcolar
Familii
ONG-uri
Termen de realizare 2019 forma de consiliere funcţională
Indicatori Scăderea ratei de abandon şcolar cu 75%
până în 2026
Fişa nr 30.
Domeniu
Educaţie şi formare
Programul / proiectul propus
Titlul:
Program „a doua şansă” pentru tinerii
care au părăsit timpuriu scoala
Cadrul general Este nevoie de crearea cadrului prin care cei
ce au abandonat timpuriu şcoala să îşi
completeze studiile
Grup ţintǎ Locuitorii comunei fără studii
Obiective Menţinerea şi integrarea tinerilor în viaţa
socială şi economică a comunităţii
Motivaţia proiectului Existenţa unor persoane care au abandonat
timpuriu şcoala
Modul de implementare a proiectului – evaluarea nevoii de dezvoltare a unor
97
Strategia de dezvoltare locală 2014-2020, comuna Tudora, județul Botoșani
astfelde programe
– identificarea programelor aplicabile
– elaborarea proiectelor şi implementarea lor
Sursa de finanţare/posibile surse de
finanţare
Bugetul local;
Bugetul judeţului;
Bugetul de stat,
Programele guvernamentale,
Programele naţionale;
POS DRU
Instituţia care raspunde de realizarea
proiectului
Consiliul Local
Instituţia de învăţământ
Inspectoratul Şcolar
Familii
ONG-uri
Termen de realizare 2019
Indicatori Integrarea a 80% din grupul ţintă în
programe de completare a studiilor
Fişa nr. 31.
Domeniu
Educaţie şi formare
Programul / proiectul propus
Titlul:
Creşterea nivelului de educaţie civică
Cadrul general În comună participarea civică şi nivelul de
instruire sunt reduse
Grup ţintǎ Locuitorii comunei
Obiective Creşterea accesului şi participării la
formarea continuă
Motivaţia proiectului Creşterea nivelului de educaţie şi
participarecivică prin instruire
Modul de implementare a proiectului Organizarea anuală a unei sesiuni de
formareavând ca temă sistemul de autorităţi
publice,instituţiile UE, forme de participare
98
Strategia de dezvoltare locală 2014-2020, comuna Tudora, județul Botoșani
civică
Sursa de finanţare/posibile surse de
finanţare
Bugetul local;
Sponsorizări
Instituţia care raspunde de realizarea
proiectului
Consiliul Local
Instituţia de învăţământ
ONG-uri
Termen de realizare 2020
Indicatori Organizarea unei sesiuni de formare pe an
cu minim 25 participanţi
Fişa nr 32.
Domeniu
Educaţie şi formare
Programul / proiectul propus
Titlul:
Formarea iniţială şi continuă a cadrelor
didactice şi resurselor umane din
unităţile de învăţământ
Cadrul general Formarea continuă a cadrelor didactice
asigurăpremisele unei educaţii performante
Grup ţintǎ Cadrele didactice din comună
Obiective Creşterea accesului şi participării la
formareacontinuă
Motivaţia proiectului Nevoia de pregătire continuă a cadrelor
didactice
Modul de implementare a proiectului – evaluarea nevoilor de formare
– identificarea programelor aplicabile
– elaborarea proiectelor şi implementarea
lor
Sursa de finanţare/posibile surse de
finanţare
Bugetul local;
Bugetul judetului;
Bugetul de stat,
POS DRU
Instituţia care raspunde de realizarea Consiliul Local
99
Strategia de dezvoltare locală 2014-2020, comuna Tudora, județul Botoșani
proiectului Instituţia de învăţământ
Inspectoratul Şcolar
Termen de realizare 2019
Indicatori 30% din cadrele didactice urmează anual o
formăde pregătire
Fişa nr 33.
Domeniu
Educaţie şi formare
Programul / proiectul propus
Titlul:
Reabilitarea şi modernizarea unităţior de
Învăţământ
Cadrul general Unităţile de învăţământ sunt într-o stare
medie şi necesită înbunătăţiri şi modernizări
continue
Grup ţintǎ Unităţile de învăţământ
Obiective Reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii
educaţionale
Motivaţia proiectului Nevoia de a moderniza unităţile de
învăţământ
Modul de implementare a proiectului – evaluarea anuală a stării unităţilor de
învăţământ
– includerea în planul anual de achiziţii
– realizarea modernizărilor identificate
Sursa de finanţare/posibile surse de
finanţare
Bugetul local;
Bugetul judeţului;
Bugetul de stat;
Fundurile Structurale
Instituţia care raspunde de realizarea
proiectului
Consiliul Local
Instituţia de învăţământ
Termen de realizare 5 august în fiecare an
Indicatori modernizarea anuală a unităţilor de
învăţământ
100
Strategia de dezvoltare locală 2014-2020, comuna Tudora, județul Botoșani
Fişa nr. 34.
Domeniu
Educaţie şi formare
Programul / proiectul propus
Titlul:
Cabinete medicale în şcoli şi grădiniţe
Cadrul general Este necesară supravegherea din punct de
vedere medical a tinerilor
Grup ţintǎ Elevii şi preşcolarii din comună
Obiective Reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii
Educaţionale
Motivaţia proiectului Asigurarea unei stări de sănătate adecvate
pentru tineri
Modul de implementare a proiectului Înfiinţarea a 2 cabinete medicale în unităţile
de învăţământ
Sursa de finanţare/posibile surse de
finanţare
Bugetul local;
Bugetul judeţului;
Bugetul de stat;
Fondurile Structurale
Instituţia care raspunde de realizarea
proiectului
Consiliul Local
Instituţia de învăţământ
Termen de realizare 2019
Indicatori 2 cabinete medicale funcţionale
Fişa nr 35.
Domeniu
Educaţie şi formare
Programul / proiectul propus
Titlul:
Bază sportive
Cadrul general Nu există în acest moment un spaţiu
adecvat pentru desfăşurarea de activităţi
sportive
Grup ţintǎ Tinerii din comună
101
Strategia de dezvoltare locală 2014-2020, comuna Tudora, județul Botoșani
Obiective Reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii
educaţionale
Motivaţia proiectului Nevoia de a realiza un spaţiu pentru
activitaţile sportive
Modul de implementare a proiectului Construirea unei baze sportive
Sursa de finanţare/posibile surse de
finanţare
Bugetul local;
Bugetul judeţului;
Bugetul de stat,
POR
Instituţia care raspunde de realizarea
proiectului
Consiliul Local
Instituţia de învăţământ
Termen de realizare 2018
Indicatori Bază sportivă funcţională
102
Strategia de dezvoltare locală 2014-2020, comuna Tudora, județul Botoșani
4.7 Cultura, sport şi agrement
4.7.1.Prezentare generală
În comuna Tudora îşi desfăşoară activitatea un cămin cultural, şi următoarele
obiecte de cultură şi de cult: Biserica cu hramul Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena,
ctitorie a boierului Cantacuzino-Paşcanu, zidul de incintă şi conacul lui Cantacuzino –
Paşcanu construite la 1820 şi vestigiile vechiului han sunt repere istorice ale evoluţiei
acestei aşezări. La acestea se adaugă şi alte construcţii cu valoarea arhitectural-ambiental
locală: şcoala Tiberiu Crudu, din centru, casa Vasile Şerpeanu, casa Nică Şerpeanu, casa
Ţârmac, Şcoala-internat, din cătunul Cornăţel. În amintirea eroilor din Tudora căzuţi în
primul război mondial s-a ridicat în parcul comunal, un monument din bronz.
Pe teritoriul comunei se află şi două situri arheologice cuprinse în lista de momente
istorice a Ministerului culturii şi cultelor. Situl „Curtea Veche” care se află la marginea de
sud-est a satului Tudora cu datare din secolele XVI-XVII şi situl „La Ocup” care se află la
1,5 km de satul Tudora cu datare din epoca medievală timpurie (secolele VII-IX).
Localitatea Tudora este o importantă vatră folclorică, cu datini şi obiceiuri de origine dacoromană.
Jocul căiuţilor şi al caprei, jocul urşilor şi al mascaţilor, colindele şi urăturile sunt
obiceiuri care încântă oaspeţii satului, de la Crăciun la Anul Nou.
În comună există fundaţia culturală „Tiberiu Crudu” a profesorului Vasile Ungureanu.
4.7.2.Analiza SWOT
Puncte tari ale comunei Tudora Puncte slabe
· Resurse naturale importante pădure, apă
curgătoare;
· Autorităţi locale deschise
· Existenţa reţelelor de comunicaţii
(telefonie, internet, cablu)
· Existenţa unor monumente istorice
· Existenţa unor evenimente culturale la
nivel local
· Dotări limitate pentru sport şi agrement
· Monumente istorice neprotejate
· Competiţii sportive în număr redus
· Lipsa dotărilor pentru agrement
· Zone amenajate ca parcuri în număr
redus
103
Strategia de dezvoltare locală 2014-2020, comuna Tudora, județul Botoșani
· Existenţa unui cămin cultural
· Existenţa unei biblioteci
· Rezervaţie de tisă, a doua ca mărime
din ţară
Oportunităţi Ameninţări
· Existenţa resurselor nerambursabile din
fondurile structurale
· Integrarea în strategiile de dezvoltare ale
judeţului
· Dezvoltarea unor relaţii de parteneriat în
vederea dezvoltării de activitaţi culturale
şi sportive
· Perspective bune pentru dezvoltarea
agroturismului şi a turismului de
weekend
· Resurse bugetare reduse faţă de nevoia
de investiţii în infrastructură culturală şi
sportivă
· Sprijin redus din partea altor autorităţi
publice
· Lipsa de sprijin din partea comunităţii
pentru crearea unei vieţi cultural
sportive a comunei
4.7.3. Obiective pentru domeniul cultura, sport şi agrement
Obiectivul general în materie îl reprezintă “dezvoltarea infrastructurii pentru
cultură,sport şi agrement” iar obiectivele specifice sunt:
I. Punerea în valoare, dezvoltarea patrimoniului cultural local şi organizarea de
evenimenteculturale
II. Dezvoltarea infrastructurii pentru practicarea sportului şi organizarea de competiţii
sportive
III. Valorificarea resurselor naturale ale comunei pentru crearea infrastructurii de
agrement
4.7.4.Fişe de proiect
Fişa nr. 36
Domeniu
Cultura, sport şi agrement
Programul / proiectul propus
Titlul:
Stabilirea unor elemente de identitate a
comunei
104
Strategia de dezvoltare locală 2014-2020, comuna Tudora, județul Botoșani
Cadrul general Comuna are stemă, simbol sau o zi a
Comunei
Grup ţintǎ Locuitorii comunei
Obiective Punerea în valoare, dezvoltarea
patrimoniului cultural local şi organizarea
de evenimente culturale
Motivaţia proiectului Nevoia de a stabili elemente de identificare
a comunei
Modul de implementare a proiectului Organizarea unei sărbători locale de ziua
Comunei
Sursa de finanţare/posibile surse de
finanţare
Bugetul local
Sponsorizări
Instituţia care raspunde de realizarea
proiectului
Consiliul Local
Termen de realizare 2016
Indicatori -stema, simbol, zi a comunei stabilite
-organizarea anuală a zilei comunei
Fişa nr. 37.
Domeniu
Cultura, sport şi agrement
Programul / proiectul propus
Titlul:
Sportul la orice vârstă
Cadrul general Organizarea unor competiţii sportive, în
diferite domenii, pe categorii de vârstă
Grup ţintǎ Locuitorii comunei
Obiective Dezvoltarea infrastructurii pentru
practicarea sportului şi organizarea de
competiţii sportive
Motivaţia proiectului Nevoia de socializare şi mişcare pentru
toate categoriile de vârstă
Modul de implementare a proiectului Organizarea de două ori pe an de competiţii
sportive, pe categorii de vârstă
105
Strategia de dezvoltare locală 2014-2020, comuna Tudora, județul Botoșani
Sursa de finanţare/posibile surse de
finanţare
Bugetul local
Sponsorizări
Instituţia care raspunde de realizarea
proiectului
Consiliul Local
Termen de realizare 2016
Indicatori – două competiţii sportive pe an
organizate cu minim 75 de
participanţi
Fişa nr 38.
Domeniu
Cultura, sport şi agrement
Programul / proiectul propus
Titlul:
Amenajarea malurilor apelor curgătoare
Cadrul general Malurile pot deveni un spaţiu adecvat de
agrement
Grup ţintǎ Locuitorii comunei, turişti
Obiective Valorificarea resurselor naturale ale
comunei pentru crearea infrastructurii de
agrement
Motivaţia proiectului Inexistenţa spaţiilor de agrement pe
teritoriul comunei şi dorinţa de a valorifica
patrimoniul natural al comunei
Modul de implementare a proiectului Amenajarea malurilor astfel încât să poată
fi utilizate pentru plimbare, role, biciclete
Sursa de finanţare/posibile surse de
finanţare
Bugetul local
Bugetul de stat
Bugetul judeţului
Sponsorizări
Instituţia care raspunde de realizarea
proiectului
Consiliul Local
Termen de realizare 2017
Indicatori – 5 km. de maluri amenajate
106
Strategia de dezvoltare locală 2014-2020, comuna Tudora, județul Botoșani
Fişa nr. 39.
Domeniu
Cultura, sport şi agrement
Programul / proiectul propus
Titlul:
Sprijin pentru realizarea complexului de
agrement în apropierea rezervaţiei de
tisă
Cadrul general În apropierea rezervaţiei se poate crea un
centru de agrement ce pune in valoare
rezervaţia de tisă, utilizabil atât de locuitorii
comunei cât şi de turişti
Grup ţintǎ Locuitorii comunei, turişti
Obiective Valorificarea resurselor naturale ale
comunei pentru crearea infrastructurii de
agrement
Motivaţia proiectului Inexistenţa spaţiilor de agrement pe
teritoriul comunei şi dorinţa de a valorifica
patrimoniul natural al comunei
Modul de implementare a proiectului Identificarea şi sprijinirea unei iniţiative
private pentru realizarea complexului de
agrement
Sursa de finanţare/posibile surse de
finanţare
Resurse private
Fonduri Structurale
Instituţia care raspunde de realizarea
proiectului
Agenții economici
Termen de realizare 2025
Indicatori – spaţiul de agrement funcţional
Fişa nr. 40
Domeniu
Cultura, sport şi agrement
Programul / proiectul propus
Titlul:
107
Strategia de dezvoltare locală 2014-2020, comuna Tudora, județul Botoșani
Amenajare şi reamenajare parcuri şi
locuri de joacă
Cadrul general Suprafaţa parcurilor şi a locurilor de joacă
este insuficientă în raport cu populaţia
Grup ţintǎ Locuitorii comunei, turişti
Obiective Valorificarea resurselor naturale ale
comunei pentru crearea infrastructurii de
agrement
Motivaţia proiectului Nevoia de a amenaja şi extinde suprafaţa
parcurilor şi a locurilor de joacă
Modul de implementare a proiectului – crearea unui nou parc
– reamanajarea parcului existent
– crearea şi amenajarea unor locuri de
joacă
Sursa de finanţare/posibile surse de
finanţare
Bugetul local
Sponsorizări
Instituţia care raspunde de realizarea
proiectului
Consiliul local
Şcoala
Termen de realizare 2019
Indicatori – un parc reamenajat
– un parc nou creat
– locuri de joacăcreate şi amenajate